Jurnal românesc – 05.03.2021
Ministerul Afacerilor
Externe a transmis către Comisiile parlamentare pentru politică externă şi
pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării solicitarea de audiere
a 26 de candidaţi pentru fotoliile de ambasadori ai României. Instituţia precizează că 14 dintre aceştia se află la primul mandat, 20
dintre ei fiind diplomaţi de carieră. Mai mult, candidaţii propuşi pentru Germania,
Luxemburg, Cuba, Africa de Sud, Brazilia, Filipine, Tunisia şi Kazahstan sunt
femei. Printre cele 26 de nume se regăsesc consilierul prezidenţial Andrei
Muraru, propus pentru funcţia de ambasador în Statele Unite ale Americii, Emil
Hurezeanu, propus ambasador în Austria, şi George Maior, propus ambasador în
Iordania. MAE arată că acest demers face parte din procesul de înnoire a
conducerii misiunilor diplomatice ale României, (…) în rândul şefilor de
misiuni care au îndeplinit sau au depăşit mandatul uzual de patru ani în
exercitarea funcţiei de ambasador. Instituţia aminteşte că acest proces
de înnoire are loc în continuarea celui început în 2020, când au fost rechemaţi
27 de ambasadori şi au fost iniţiate procedurile de numire a 33 de şefi de
misiuni diplomatice.
Sorin Iordan, 05.03.2021, 12:05
Ministerul Afacerilor
Externe a transmis către Comisiile parlamentare pentru politică externă şi
pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării solicitarea de audiere
a 26 de candidaţi pentru fotoliile de ambasadori ai României. Instituţia precizează că 14 dintre aceştia se află la primul mandat, 20
dintre ei fiind diplomaţi de carieră. Mai mult, candidaţii propuşi pentru Germania,
Luxemburg, Cuba, Africa de Sud, Brazilia, Filipine, Tunisia şi Kazahstan sunt
femei. Printre cele 26 de nume se regăsesc consilierul prezidenţial Andrei
Muraru, propus pentru funcţia de ambasador în Statele Unite ale Americii, Emil
Hurezeanu, propus ambasador în Austria, şi George Maior, propus ambasador în
Iordania. MAE arată că acest demers face parte din procesul de înnoire a
conducerii misiunilor diplomatice ale României, (…) în rândul şefilor de
misiuni care au îndeplinit sau au depăşit mandatul uzual de patru ani în
exercitarea funcţiei de ambasador. Instituţia aminteşte că acest proces
de înnoire are loc în continuarea celui început în 2020, când au fost rechemaţi
27 de ambasadori şi au fost iniţiate procedurile de numire a 33 de şefi de
misiuni diplomatice.
Parlamentul European trimite
Comisia Europeană în judecată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru
ceea ce numeşte eşecul de a acţiona în problema referitoare la
reciprocitatea vizelor UE-SUA, a anunţat purtătorul de cuvânt al Legislativului
European, Jaume Duch. Acesta a explicat că Statele unite nu au ridicat obligativitatea
vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii din Bulgaria, Croaţia, Cipru şi
România, iar Parlamentul European i-a cerut Comisiei să adopte o suspendare
temporară a scutirilor pentru cetăţenii americani.
Pentru că Executivul
Comunitar nu a luat o decizie în termenul legal cerut, Parlamentul European a
decis să se adreseze Curții de Justiție a UE (…) pentru a se asigura că
legislaţia europeană este aplicată pe deplin, a mai arătat Duch.
Eurodeputaţii au cerut, în repetate rânduri, Comisiei Europene să adopte
măsurile prevăzute în legislaţia UE pentru a garanta reciprocitatea totală a
vizelor între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Programul
american Visa Waiver permite călătorii de peste 90 de zile în SUA fără viză.
Pentru a putea accede la program, Congresul american trebuie să se pronunţe în
acest sens sau rata de refuz a acordării vizelor în statele candidate trebuie
să fie mai mică de 3%. Potrivit datelor Ministerului de Externe
de la Bucureşti, rata de refuz a scăzut în România de la 11,76% în 2017, la
10,44% în 2018 şi la 9,11% în 2019.
Şefa
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a avut o serie de
video-conferințe cu ambasadorii și cu reprezentanții misiunilor diplomatice și
ai oficiilor consulare ale României din Ucraina, Ungaria, Serbia și Albania.
Discuțiile au vizat politicile dedicate minorităților românești din aceste țări
precum și necesitatea continuării programului de burse destinate elevilor etnici
români înscriși în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor
materii în limba română ca limbă maternă din Ucraina. Secretarul de Stat a
reiterat dorința Departamentului de a continua derularea acestui program ca
parte a angajamentului asumat de statul român de a-i sprijini pe toți
conaţionalii din afara granițelor să își păstreze identitatea lingvistică. De
asemenea, Oana Ursache a subliniat nevoia cooptării centrelor universitare din
vestul României în proiectele derulate de asociațiile românilor din Ungaria şi
importanța păstrării limbii materne la nivelul familiei și al comunității. DRP
le-a transmis reprezentanților misiunilor diplomatice și oficiilor consulare că
va încuraja creșterea capacităților organizaționale existente la nivelul mediului
asociativ românesc din regiunile istorice, în special în ceea ce privește
accesarea de fonduri nerambursabile oferite de guvernul de la Bucureşti.
Un
material video despre românce care s-au făcut remarcate în ultimele secole,
atât în țară cât și peste hotare, în cinematografie, muzică, diplomație, modă,
design, balet, teatru, arte vizuale şi știință va fi prezentat online începând
din 7 martie de reprezentanţa la Istanbul a Institutului Cultural Român. Filmul
realizat în limba turcă, cu subtitrare în română, este difuzat cu prilejul
celebrării Zilei Internaționale a Femeii. Printre româncele celebre prezentate
în film se numără Maria Tănase, Anna de Noailles, Florica Sas, Nadia Gray, Nina
Cassian, Irene Ghica, Sylvia Sydney, Elvira Popescu, Martha Bibescu, Ana
Cumpănaș şi multe altele. Proiectul poartă semnătura artistului vizual şi
criticului de artă Cosmin Năsui, iar la realizarea sa ICR Istanbul a colaborat
cu poetul, traducătorul, jurnalistul şi profesorul Mesut Șenol, care a asigurat
dublajul în limba turcă. Materialul video va putea fi urmărit pe pagina de Facebook și
canalul Youtube ale ICR Istanbul.
