Jurnal românesc – 05.02.2021

În document au fost incluse Insulele Maldive, Seychelles,
Tunisia şi Republica Dominicană. În prezent, aproape 70 de state şi teritorii
se află în zona galbenă, între care Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa,
Germania, Croaţia, Austria, Portugalia, Olanda, Cehia, Suedia, Danemarca,
Israel, Polonia şi Statele Unite ale Americii. Totodată, CNSU a decis ca,
începând din 12 februarie, persoanele care sosesc în România din statele
cuprinse în lista galbenă să prezinte la intrarea în ţară un test pentru
SARS-CoV2 nu mai vechi de 72 de ore.

Sorin Iordan, 05.02.2021, 12:01

În document au fost incluse Insulele Maldive, Seychelles,
Tunisia şi Republica Dominicană. În prezent, aproape 70 de state şi teritorii
se află în zona galbenă, între care Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa,
Germania, Croaţia, Austria, Portugalia, Olanda, Cehia, Suedia, Danemarca,
Israel, Polonia şi Statele Unite ale Americii. Totodată, CNSU a decis ca,
începând din 12 februarie, persoanele care sosesc în România din statele
cuprinse în lista galbenă să prezinte la intrarea în ţară un test pentru
SARS-CoV2 nu mai vechi de 72 de ore.

Printre cei exceptaţi vor fi copiii sub 3
ani, persoanele care au primit şi a doua doză de vacccin anti-COVID-19 cu cel
puţin 10 zile înaintea prezentării la frontieră, cei care au fost infectaţi cu
noul coronavirus în ultimele 90 de zile anterioare intrării în ţară şi
lucrătorii transfrontalieri care fac dovada raporturilor contractuale cu
operatorii economici respectivi din ţările vecine României. Cei care sunt
obligaţi să intre în carantină pot ieşi înainte de termen, dacă în a 8-a zi
efectuează un test al cărui rezultat este negativ. CNSU actualizează lista
ţărilor din zona galbenă de risc în funcţie de rata de incidenţă a COVID-19
cumulată la 100.000 locuitori.

Ministrul de Externe,
Bogdan Aurescu, s-a întâlnit, recent, cu omologul spaniol Arancha Gonzalez
Laya, care a făcut o vizită la Bucureşti, la invitaţia părţii române. Vizita a avut loc în
contextul aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice bilaterale şi,
potrivit MAE român, prefaţează startul unui calendar bogat de evenimente politico-diplomatice,
de diplomaţie publică şi culturale pentru marcarea momentului. Cei doi oficiali
au abordat, printre altele, intensificarea cooperării în cadrul UE, NATO şi al
altor organizaţii internaţionale, au adus aprecieri comunităţii de români din
Spania şi au discutat modalităţi de a veni mai bine în sprijinul acesteia.

Am reiterat doleanţele pe care comunitatea română ni le transmite
constant, legate de dubla cetăţenie. Înţelegem considerentele legale şi
constituţionale pe care le are partea spaniolă. Sperăm, însă, că putem găsi
soluţii, a declarat Bogdan Aurescu.

Şeful diplomaţiei spaniole a spus că
ţara sa găzduieşte o mare comunitate de români, peste un milion de persoane.
Vorbim despre persoane, români şi românce, care fac Spania să fie mai bogată,
dar şi o societate mai deschisă şi mai tolerantă. Apreciem foarte mult
contribuţia populaţiei române la societatea spaniolă şi de asemenea vrem să le
răspundem la solicitările pe care ni le-au înaintat cu privire la dubla cetăţenie.
Purtăm discuţii în acest sens, pentru a putea să le răspundem la aspiraţii, a
spus Arancha González Laya. În prezent, românii care doresc să obţină cetăţenia
spaniolă sunt obligaţi să renunţe la cea română, în condiţiile în care nu
există încă un acord între cele două state privind dubla-cetăţenie.

Ministrul Culturii,
Bogdan Gheorghiu, şi ambasadorul Israelului în România, David Saranga, au avut
o întrevedere în cadrul căreia au discutat despre oportunitățile de colaborare
în sfera culturală. Cei doi oficiali au vorbit despre posibilitatea de a numi o
stradă din București în onoarea Leei Koenig, cea mai mare actriță de teatru din
Israel. Ministrul român a declarat că salută şi susţine iniţiativa
reprezentanţei diplomatice, precum şi demersul de a o invita pe Lea Koenig în
România. Aceasta s-a născut în Polonia, dar a emigrat în ţara noastră, unde a
studiat teatrul la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi a debutat
pe scena Teatrului Evreiesc de Stat. Un alt subiect al discuţiei a fost cimitirul
evreiesc din Siret, unul dintre cele mai vechi din România. Acesta datează din
secolul al 16-lea şi este o bună dovadă a legăturilor vechi dintre
comunitatea evreiască şi cea românească, a arătat ministrul Gheorghiu.
Acesta a afirmat că îşi doreşte ca împreună cu Ambasada Israelului să dezvolte
cât mai multe proiecte, cu impact naţional, care să susţină comunităţile
locale.

Personalitatea lui
Emanuil Gojdu a fost evocată de profesorul universitar doctor Cornel Sigmirean
pe 3 februarie, când s-au împlinit 151 de ani de la moartea avocatului și
deputatului ardelean care a avut o contribuție remarcabilă la istoria și
cultura României. Demersul a făcut parte din seria Mărturii ale timpului.
Oameni și fapte, inițiată de Institutul Român de Cultură și Cercetare
Umanistică de la Veneția şi a constat în difuzarea unui material video,
subtitrat în limba italiană, realizat de Roxana Mihaly, beneficiara unei burse
Nicolae Iorga. Emanuil Gojdu s-a născut în 1802 la Oradea, pe
atunci parte a Imperiului Habsburgic, şi a fost un luptător acerb pentru
drepturile românilor din Transilvania și Ungaria. Filmul despre acesta poate fi
vizionat pe pagina de Facebook şi pe canalul de YouTube ale Institutului Român
de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.