Jurnal românesc – 14.01.2021

***Toţi cei care vor să intre pe teritoriul Angliei începând din 15 ianuarie, de la ora locală 4.00, o vor putea face doar cu condiţia prezentării unui rezultat negativ al unui test pentru infecţia cu SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore înainte, transmite Ministerul român de Externe. Sunt acceptate testele moleculare de tip PCR, precum şi, în anumite condiţii, testele rapide de tip lateral flow sau LAMP. Autorităţile britanice au precizat că prezentarea testului negativ nu exclude măsura obligatorie de autoizolare pentru o perioadă de 10 zile. Carantina poate fi suspendată cu condiţia efectuării unui al doilea test începând cu a 5-a zi de la sosire şi a confirmării rezultatului negativ.

Sorin Iordan, 14.01.2021, 12:00

***Toţi cei care vor să intre pe teritoriul Angliei începând din 15 ianuarie, de la ora locală 4.00, o vor putea face doar cu condiţia prezentării unui rezultat negativ al unui test pentru infecţia cu SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore înainte, transmite Ministerul român de Externe. Sunt acceptate testele moleculare de tip PCR, precum şi, în anumite condiţii, testele rapide de tip lateral flow sau LAMP. Autorităţile britanice au precizat că prezentarea testului negativ nu exclude măsura obligatorie de autoizolare pentru o perioadă de 10 zile. Carantina poate fi suspendată cu condiţia efectuării unui al doilea test începând cu a 5-a zi de la sosire şi a confirmării rezultatului negativ.

De asemenea, operatorii care asigură servicii de transport de persoane au obligaţia de a verifica dacă pasagerii deţin un test cu rezultat negativ anterior intrării pe teritoriul Angliei. Persoanele care vor sosi în Anglia fără a deţine un astfel de test pot fi amendate cu 500 de lire sterline. Transportatorii internaţionali, echipajele maritime, feroviare şi aeriene, precum şi minorii sub 11 ani nu sunt obligaţi să aibă un test negativ. Românii pot solicita asistenţă consulară la Ambasada României la Londra şi la Consulatele Generale de la Edinburgh şi Manchester, ale căror date de contact se găsesc pe site-ul mae.ro.

***Persoanele care călătoresc în Austria, începând din 15 ianuarie, au obligaţia de a se înregistra online, anterior intrării pe teritoriul austriac, prin completarea unui document numit Pre-Travel-Clearance, informează Ministerul de Externe de la Bucureşti. Formularele, disponibile în limbile germană şi engleză, se găsesc pe site-ul guvernului de la Viena. La momentul intrării în Austria, călătorii sunt obligaţi să prezinte în format electronic sau tipărit confirmarea completării documentului menţionat. În situaţia în care nu este posibilă înregistrarea online, în mod excepţional, se poate opta pentru completarea formularului tipizat şi semnat olograf. Exceptaţi de la măsura înregistrării electronice sunt transportatorii de mărfuri, navetiştii, persoanele aflate în tranzit şi care participă la evenimente de familie ce nu pot fi amânate.

MAE reaminteşte că, până la 31 martie, oamenii care intră pe teritoriul austriac sunt plasaţi în carantină pentru 10 zile. Aceasta poate fi intreruptă după efectuarea unui test în a 5-a zi de la sosire, care să ateste lipsa bolii. Costurile testării sunt suportate de persoanele în cauză. Exceptaţi de la măsura canrantinei sunt cei care sosesc din Australia, Finlanda, Grecia, Islanda, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Coreea de Sud, Singapore şi Vatican şi prezintă documente justificative care să ateste faptul că în ultimele 10 zile anterior intrării în Austria s-au aflat pe teritoriul statelor respective. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la Ambasada României la Viena. Datele de contact ale misiunii diplomatice se găsesc pe site-ul viena.mae.ro.

***Ziua Culturii Naţionale va fi marcată online în reprezentanţele din străinătate ale Institutului Cultural Român prin organizarea de concerte, expoziţii, recitaluri, proiecţii de film şi dezbateri.

ICR Berlin pune în scenă un concert susţinut de Orchestra de Cameră Constantin Silvestri şi expoziţia documentară bilingvă 100 de ani de la naşterea Societăţii Filarmonica.

ICR Bruxelles prezintă 11 personalităţi ale culturii române, care au primit recunoaşterea celor mai importante instituţii din Belgia pentru contribuţia adusă în domeniile artei şi ştiinţei, între care George Enescu, Mircea Eliade şi Emil Racoviţă.

ICR Budapesta transmite un recital al violonistului Vlad Stănculeasa, care va interpreta piesa Lăutarul de George Enescu,

ICR Chişinău difuzează la postul de televiziune Moldova 1 filmul Un bulgăre de humă, în regia lui Nicolae Mărgineanu, şi prezintă expoziţia Eminescologia la începutul mileniului trei, iar ICR Istanbul transmite o înregistrare a concertului De la clasic la contemporan, susţinut de Ansamblul Violoncellissimo.

ICR Londra prezintă patru voci creative feminine româneşti în seria Generaţia 2020, ICR Lisabona organizează un maraton de lectură ce-l are invitat, printre alţii, pe poetul Dinu Flămând, ICR Madrid prezintă spectacolul de poezie, muzică şi dans Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată, produs de Teatrul Regina Maria din Oradea, iar ICR New York difuzează proiectul Essentials. Eminescu. Essential în care newyorkezii recită poezii de Mihai Eminescu.

ICR Paris transmite materialul video Poezia Glossă, spusă de 40 de iubitori ai culturii române pe străzile pariziene, ICR Praga prezintă un spectacol de muzică şi poezie susţinut de Ansamblul Musica Viva, ICR Viena organizează dezbaterea Arta care nu hibernează niciodată: Scenografia de teatru, la timpul prezent la care participă scenografii Dragoş Buhagiar, Adrian Damian şi Cristina Milea, iar ICR Tel Aviv propune un colaj video dedicat operei şi personalităţii lui Mihai Eminescu, ce cuprinde interpretări susţinute de Constantin Chiriac şi de actori israelieni ai Teatrului Karov.

ICR Stockholm transmite un concert extraordinar al Orchestrei Române de Tineret, înregistrat la Palatul Tinerimea Română, Accademia di Romania din Roma difuzează un recital susţinut de 11 poete românce din peninsulă care compun versuri în limba italiană şi, nu în ultimul rând, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia prezintă un dialog despre noua traducere a poemului Luceafărul, realizată de ziaristul, poetul şi traducătorul Viorel Boldiş, rezident de peste 20 de ani la Brescia.