Jurnal Românesc – 02.10.2020
Autorităţile din Germania au inclus judeţele Alba şi Cluj în lista
zonelor de risc epidemiologic din România, transmite Ministerul de
Externe. Odată cu actualizarea documentului, alături de municipiul Bucureşti,
pe listă se mai găsesc 14 judeţe. Este vorba despre Alba, Bacău, Bihor, Brăila,
Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Prahova, Vaslui şi
Vâlcea. MAE precizează că persoanele care sosesc în Germania din zonele de risc
sunt obligate să completeze un formular de debarcare, a cărui
variantă în limba română se găseşte pe site-ul Institutului Robert
Koch, www.rki.de. Totodată, acestea sunt obligate să se autoizoleze la
domiciliu pentru 14 zile. Începând din 1 octombrie, a fost eliminată
posibilitatea de exceptare de la măsura autoizolării pentru cei care prezintă
un test COVID-19 negativ, efectuat anterior intrării în Germania.
Sorin Iordan, 02.10.2020, 11:33
Autorităţile din Germania au inclus judeţele Alba şi Cluj în lista
zonelor de risc epidemiologic din România, transmite Ministerul de
Externe. Odată cu actualizarea documentului, alături de municipiul Bucureşti,
pe listă se mai găsesc 14 judeţe. Este vorba despre Alba, Bacău, Bihor, Brăila,
Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Prahova, Vaslui şi
Vâlcea. MAE precizează că persoanele care sosesc în Germania din zonele de risc
sunt obligate să completeze un formular de debarcare, a cărui
variantă în limba română se găseşte pe site-ul Institutului Robert
Koch, www.rki.de. Totodată, acestea sunt obligate să se autoizoleze la
domiciliu pentru 14 zile. Începând din 1 octombrie, a fost eliminată
posibilitatea de exceptare de la măsura autoizolării pentru cei care prezintă
un test COVID-19 negativ, efectuat anterior intrării în Germania.
Potrivit
noilor dispoziţii, autoizolarea poate fi suspendată mai devreme de 14 zile
numai dacă este efectuat un test începând cu a cincea zi după intrarea în
Germania şi doar de la momentul comunicării unui rezultat negativ. MAE
precizează că testarea se poate efectua la medicul de familie sau la
autorităţile locale de sănătate şi este gratuită în primele 10 zile de la
sosirea pe teritoriul german. Bucureştiul atrage atenţia că, în cazul
neîndeplinirii obligaţiilor aferente testării, al nerespectării măsurii
autoizolării sau a condiţiilor de tranzit, autorităţile germane pot aplica
sancţiuni de până la 25.000 euro. Românii pot solicita asistenţă consulară la
reprezentanţele diplomatice ale ţării noastre în Germania. Datele de contact
ale acestora se găsesc pe paginile berlin.mae.ro, bonn.mae.ro, munchen.mae.ro
şi stuttgart.mae.ro.
Ambasada României în Italia a organizat o videoconferinţă cu
reprezentanţii mediului asociativ, religios şi ai presei de limbă română din
Peninsulă la care au participat şi membri ai Consulatelor de la Milano, Torino,
Trieste, Bologna, Bari şi Catania. În cadrul întrevederii s-a discutat despre
organizarea alegerilor pentru Parlamentul României în secţiile de votare din
Italia. Ambasadorul George Bologan a afirmat că votul clasic, la urne, este
condiţionat de evoluţiile epidemiologice din Italia şi i-a încurajat pe români
să se înscrie pe portalul votstrainatate.ro ca alegători prin corespondenţă. El
a precizat că, până în prezent, doar circa 1.200 de conaţionali din Peninsulă
au optat pentru votul prin corespondenţă dintr-un total de aproximativ 16.500
în condiţiile în care Italia găzduieşte cea mai mare comunitate de români din
străinătate. Diplomatul a evidenţiat că votul prin corespondenţă reprezintă cea
mai simplă şi sigură modalitate de exercitare a voinţei electorale şi limitează
riscul de infectare cu noul coronavirus. Totodată, George Bologan i-a îndemnat
pe participanţii la videoconferinţă să sprijine ambasada şi oficiile consulare
prin diseminarea de informaţii exacte, preluate din surse oficiale, pentru o
bună informare a comunităţii româneşti.
Gheorghe Dijmărescu, considerat cel mai mare alpinist român din
toate timpurile, a încetat din viaţă în Statele Unite ale Americii la vârsta de
59 de ani. Născut în comuna Turcineşti, din judeţul Gorj, Dijmărescu a fugit
din România în 1985 şi a ajuns în SUA. A dobândit cetăţenia americană şi a
locuit în statul Connecticut, unde a deţinut o firmă care se ocupa cu
restaurarea monumentelor istorice. A ajuns de nouă ori pe vârful Everest. În
anul 2000 a urcat singur şi fără mască de oxigen, iar în 2003 a făcut parte din
prima echipă de români care a atins cel mai înalt punct al planetei. În anul
2008, a fost martor al celei mai mari tragedii din istoria alpinismului, când
11 oameni şi-au pierdut viaţa pe vârful K2. Gheorghe Dijmărescu s-a aflat la
locul potrivit şi a reuşit să salveze câteva persoane. Cauza decesului său nu a
fost încă făcută publică.
Activistul pentru mediu Csibi Magor participă la simpozionul
european ECOWEEK 2020, care se desfășoară exclusiv online în perioada 2-4 octombrie.
Manifestarea, la care iau parte specialiști din Lituania, Austria, Grecia,
Italia, Franța, Cehia, Ungaria, Israel și România, cuprinde conferințe și
workshop-uri care abordează teme precum ecologia, sustenabilitatea și
proiectările durabile. Fondator al publicației Think Outside the
Box, Csibi Magor susţine o prelegere despre legătura dintre
comportamentul uman şi cel al naturii în cadrul conferinței Conservarea
planetei: Cum să inversăm trendul, organizată la propunerea EUNIC Tel
Aviv.
Csibi Magor conduce departamentul de Leadership la Trend Consult, cu
misiunea de a schimba cultura în cât mai multe organizații și în societate. În
2017 şi 2018, a fost numit în funcţia de director executiv al biroului din
Coreea de Sud al World Wildlife Fund, după ce s-a aflat la cârma biroului din
România al organizaţiei timp de 7 ani. În perioada 2007-2009 a fost
vicepreședintele Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară
din Parlamentul European. Intervenţia sa din cadrul ECOWEEK 2020 se regăseşte
pe canalul de Youtube al evenimentului și pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.