Jurnal românesc – 09.09.2020

Sorin Iordan, 09.09.2020, 10:15

Guvernul de la Kiev nu are nicio intenţie să modifice legea
educaţiei, a declarat la Bucureşti, ministrul ucrainean de externe, Dmytro
Kuleba. Actul legislativ, adoptat în 2017, a stârnit nemulţumirea minorităţilor
naţionale din Ucraina, inclusiv celei române, care acuză o restricţionare a
învăţământului în limba maternă. Şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că legea
nu poate fi modificată pentru a satisface cerinţele altor ţări, însă a dat
asigurări că Executivul de la Kiev este dispus să rezolve în spirit
amiabil, reciproc, pentru interesele naţionale ale Ucrainei şi României, toate
problemele sensibile, inclusiv problema referitoare la minorităţile
naţionale.

Declaraţiile au fost făcute după întâlnirea pe care oficialul
ucrainean a avut-o cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, în marja
Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. Bogdan Aurescu a afirmat că problematica
drepturilor persoanelor care aparţin minorităţii române din Ucraina va rămâne
pe agenda bilaterală până se vor identifica soluţii durabile. Dorinţa
noastră este de a obţine maximul posibil pentru exercitarea drepturilor
lingvistice ale persoanelor care aparţin minorităţii române din Ucraina şi, de
asemenea, acest exerciţiu să se realizeze pentru toţi vorbitorii de limbă
română din Ucraina, indiferent cum aceasta este denumită. Am discutat şi despre
posibilitatea negocierii unui Acord cuprinzător privind protecţia drepturilor
minorităţilor naţionale, cu accent pe drepturile lingvistice, a spus
ministrul român.

În ceea ce priveşte reforma teritorială administrativă a
Ucrainei, contestată de unii etnici români, Aurescu a apreciat că nu există o
disipare a românilor, deoarece a observat că aceştia au fost incluşi, în măsura
posibilului, în aceleaşi unităţi administrativ-teritoriale. La rândul său,
Dmytro Kuleba a declarat că respectă poziţia Bucureştiului cu privire la
garantarea drepturilor minorităţilor naţionale, iar Kievul este dispus să
dezvolte dialogul pe acest subiect. Vreau să subliniez foarte clar: ne
mândrim cu minoritatea românească din Ucraina şi ne mândrim, de asemenea, cu
comunitatea ucraineană din România. Existenţa acestor minorităţi întăreşte
ţările noastre, (…) voi fi mereu pregătit să privim minorităţile naţionale ca
nişte oportunităţi şi nu ca nişte probleme, a precizat oficialul
ucrainean.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a anunţat că, începând din
9 septembrie, au intrat în vigoare noi condiții de acces pe Aeroportul
Internațional Henri Coandă din Capitală. Accesul pasagerilor se
face acum direct la aerogara Plecări. Se elimină astfel obligativitatea
trecerii prin corturile din faţa terminalului, însă rămân valabile toate
celelalte măsuri pentru combaterea răspândirii SARS-CoV2, respectiv măsurarea
temperaturii la intrarea în terminal, dezinfectarea mâinilor, păstrarea
distanţei de 1,5 metri faţă de alte persoane şi purtarea măştii, care să
acopere gura şi nasul.

De asemenea, toate cafenelele şi restaurantele din
aeroport au fost redeschise, iar accesul autovehiculelor în faţa aerogării
Plecări a fost reluat. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti precizează că
măsurile au fost dispuse în contextul
apropierii sezonului rece şi al traficul încă redus. Instituţia atrage atenţia
că întreg personalul aeroportului monitorizează respectarea cerinţelor privind
purtarea măştii şi păstrarea distanţei, iar în caz contrar va solicita
intervenţia imediată a poliţiei şi jandarmeriei.

Artista plastică Liana Saxone Horodi a fost invitata ICR Tel Aviv în
cadrul seriei Portret de artist, prin intermediul căreia
reprezentanţa culturală românească în Israel îşi propune incursiuni în
activitatea unora dintre personalitățile marcante ale scenei culturale
israeliene care au rădăcini românești sau care realizează frecvente schimburi
culturale cu România. Artista, o adevărată ambasadoare culturală a României în
Israel, a oferit detalii privind procesul de creație, crezul său artistic și a
vorbit despre personalitățile culturale românești care i-au marcat cariera, de
la profesori ca Rudolf Schweitzer-Cumpăna, la mentori ca Ionel Jianu, până la
membri de familie și prieteni. Liana Saxone Horodi este pictoriță, graficiană
și publicistă.

S-a născut la București pe 11 septembrie 1940. Este membră a
Uniunii Pictorilor și Sculptorilor din Israel și a fost distinsă cu premiile
Fondurilor Culturale Ianculovici, în 2001, și Palty, în 2003, precum și cu
premiul Herman Struck al Municipiului Haifa, în 2004. Începând din anul 2000
a desfășurat o bogată activitate publicistică în presa de limbă română din
Israel, precum și în reviste din România. Materialul video cu Liana Saxone
Horodi se găseşte, în limbile română și ebraică, pe pagina de Facebook a ICR
Tel Aviv și pe canalul de YouTube.