Jurnal românesc – 01.09.2020

Circa 3.500 de
cetăţeni români cu drept de vot din afara ţării s-au înregistrat pe portalul
votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate în
acest an, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Dintre aceştia aproximativ
2.560 au optat pentru votul prin corespondenţă şi circa 940 pentru votul clasic
la urne. AEP le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu încredere
pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de exprimare a
voinţei electorale la distanţă, fără cozi, fără deplasări, fără costuri şi fără
riscuri, mai ales în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus.
Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe portalul
votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot transmite la
adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro. Autoritatea precizează că
înregistrarea ca alegător prin corespondenţă sau la o secţie de votare din
afara graniţelor ţării a fost deschisă la 1 aprilie şi se va încheia odată cu
expirarea a 15 zile de la data începerii perioadei electorale.

Sorin Iordan, 01.09.2020, 11:30

Circa 3.500 de
cetăţeni români cu drept de vot din afara ţării s-au înregistrat pe portalul
votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate în
acest an, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Dintre aceştia aproximativ
2.560 au optat pentru votul prin corespondenţă şi circa 940 pentru votul clasic
la urne. AEP le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu încredere
pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de exprimare a
voinţei electorale la distanţă, fără cozi, fără deplasări, fără costuri şi fără
riscuri, mai ales în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus.
Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe portalul
votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot transmite la
adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro. Autoritatea precizează că
înregistrarea ca alegător prin corespondenţă sau la o secţie de votare din
afara graniţelor ţării a fost deschisă la 1 aprilie şi se va încheia odată cu
expirarea a 15 zile de la data începerii perioadei electorale.

Ambasadorul Oana
Cristina Popa a fost rechemată
din calitatea de reprezentant al României la Belgrad de preşedintele Klaus
Iohannis. Ea urmează să preia conducerea Delegaţiei Uniunii Europene în
Muntenegru, după ce Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi
politică de securitate, Josep Borrell, a desemnat-o în funcţie în luna iunie.
Numirea a fost catalogată de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, drept
o reconfirmare atât a contribuţiei şi expertizei României la nivel
european în ceea ce priveşte zona Balcanilor de Vest, cât şi a
profesionalismului Oanei Popa. Românca este diplomat de carieră, cu o
vastă experienţă în regiunea Europei de Sud-Est. Între anii 2005-2009 a deţinut
funcţia de ambasador al României în Croaţia. În perioada 2011-2012, Oana Popa a
fost bursier postdoctoral al Academiei Române în cadrul programului European al
ştiinţelor socio-umane, unde a realizat studii privind istoria proceselor negocierilor
de pace din regiunea balcanică după 1990. Din 2016 a ocupat poziţia de
ambasador al ţării noastre în Serbia.

Ziua Limbii
Române a fost sărbătorită în ţară, în comunităţile istorice şi în diaspora sub
semnul pandemiei de COVID-19. În interiorul graniţelor au avut loc evenimente
cultural-educative și artistice dedicate istoriei limbii române, în vreme ce
reprezentanţele din străinătate ale Institutului Cultural Român au prezentat
online proiecţii de film, expoziţii, recitaluri de muzică şi poezie şi cursuri
de limba română. Limba ne defineşte identitatea şi cultura, ne modelează
şi ne inspiră. Un mesaj special se îndreaptă către cei care vorbesc şi
păstrează graiul românesc în afara graniţelor, a declarat presedintele
Klaus Iohannis.

Şeful Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a apreciat că
limba română este ca un organism viu şi că, în ciuda variatelor
influenţe, are puterea de a rămâne ea însăşi. Mesaje de Ziua Limbii Române au
venit şi din stânga Prutului. Preşedintele moldovean, Igor Dodon, a spus că
este mai puţin important cum se numeşte limba pe care o vorbesc moldovenii, ce
contează mai mult este esenţa şi magia ei. Nu trebuie să ne
dezbine limba care, de fapt, ne uneşte, a scris acesta pe Facebook. La
rândul său, fostul premier al Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat la
folosirea corectă a limbii române. Cel mai bun mod de a sărbători Ziua
Limbii Române este să vorbim corect, să citim românește, să ne cunoaștem
scriitorii, să transmitem limba română generațiilor următoare. Să facem acest
lucru nu o dată pe an, ci zi de zi. Să ținem minte că cineva a luptat pentru a
putea vorbi limba română, limba mamei, a spus aceasta. Ziua Limbii Române
a fost instituită prin lege în anul 2013.

Scurtmetrajul
Totul pentru Riana, în regia lui Mihai Dragolea, a câștigat premiul
The Soapbox la Festivalul Internațional de Film de la Odense în
Danemarca. România a fost reprezentată la manifestare şi de pelicula
Celed, regizată de Anghel Damian. Cele două filme au concurat
alături de 129 de producţii selectate dintr-o listă de 2.945 de scurtmetraje.
Festivalul Internațional de Film de la Odense a fost înfiinţat în 1975 şi este
cel mai vechi și mai cunoscut eveniment din Danemarca dedicat scurtmetrajelor.
Prezenţa românească la festival a fost susținută de ICR Stockholm şi sprijinită
de Ambasada României în Danemarca.