Jurnal românesc – 14.04.2020
Românii care
pleacă în Germania să lucreze în domeniul agricol au parte de condiții grele şi
nu beneficiază de protecție, a declarat pentru Deutsche Welle un reprezentant
al sindicatelor germane, citat de jurnalul.ro. Sobolcz Sepsi activează din
partea proiectului Fair Mobilitat, care îşi propune să protejeze drepturile
sezonierilor. El a afirmat că Asociația agricultorilor germani și guvernul
federal au ajuns la un acord ce permite ca sezonierii să iasă de sub incidenţa
dreptului german al muncii.
Sorin Iordan, 14.04.2020, 11:35
Românii care
pleacă în Germania să lucreze în domeniul agricol au parte de condiții grele şi
nu beneficiază de protecție, a declarat pentru Deutsche Welle un reprezentant
al sindicatelor germane, citat de jurnalul.ro. Sobolcz Sepsi activează din
partea proiectului Fair Mobilitat, care îşi propune să protejeze drepturile
sezonierilor. El a afirmat că Asociația agricultorilor germani și guvernul
federal au ajuns la un acord ce permite ca sezonierii să iasă de sub incidenţa
dreptului german al muncii.
Lucrătorii nu-și pot alege angajatorul, sunt ținuți
în barăci și duși în ferme, fără să aibă posibilitatea de a-și negocia
condițiile de muncă și plată. Sepsi a spus că nu există garanții că se vor face
plăți corecte, la nivelul anunțat de 9,35 euro/oră, nu a fost indicat cine
plătește cheltuielile de transport din România și retur, iar românii pot fi
înșelați și la costurile de cazare și masă. Pentru a limita riscul de
transmitere a COVID-19, conaţionalii sunt ţinuţi în izolare şi nu li se permite
contactul cu localnicii. De asemenea, ei nu au acces la sistemul de asigurări
de sănătate din Germania. În aceste condiţii, sindicatele germane au inițiat o
acțiune de consiliere pentru muncitorii români aflați în situații dificile în
relația cu angajatorii. Proiectul Fair Mobilitat a pus la dispoziție linia
telefonică gratuită în limba română 0800 000 56 02.
Ambasada
României în Austria informează că Guvernul de la Viena oferă posibilitatea unui
ajutor financiar pentru lucrătorii independenţi sau alte entități economice
care nu mai realizează venituri din cauza pandemiei de COVID-19, scrie
ziarulromanesc.at. Planul autorităţilor austriece se realizează în două etape.
În prima fază, fiecare entitate sau lucrător independent, care întrunește
criteriile stabilite prin lege, primeşte o sumă de bani pentru o perioadă de
maximum 3 luni, după cum urmează: cei cu un venit net anual sub 6000 euro
primesc o subvenție de 500 euro/lună, iar cei cu un venit net anual peste 6000
euro primesc câte 1000 euro lunar.
În a doua fază de implementare, se acordă o
subvenție de până la 2000 de euro/lună. Valoarea acesteia este determinată de
pierderile cauzate de pandemie. Suma maximă plătită în cele două faze ale
programului nu poate depăși 6000 de euro per entitate sau lucrător independent.
Eligibile sunt întreprinderile individuale, întreprinderile mici (cu până la 10
angajați și cifră de afaceri de maximum 2 milioane euro), acționarii asigurați
obligatoriu, lucrătorii independenți asigurați obligatoriu, precum artiștii,
jurnaliştii, scriitorii, lectorii, experții, fizioterapeuții, asistenții
medicali, moașele, şi profesiile liberale, precum medicii veterinari, notarii,
avocații, inginerii civili sau farmaciștii. Cererea pentru obţinerea subvenţiei
se găseşte online pe site-ul Camerei Economice din Austria, mein.wko.at.
54% dintre
români se aşteaptă ca, în urma pandemiei, economia să se confrunte cu o criză
mai lungă de un an de zile, potrivit unui sondaj de opinie realizat de compania
Nielsen la finalul lunii martie. Pe de altă parte, 39% dintre respondenţi
consideră că pandemia se va încheia în următoarele 2-3 luni. 93% dintre românii
care trăiesc la oraş sunt preocupaţi cel puţin într-o oarecare măsură de epidemia
de provocată de noul coronavirus, iar 71% cred că riscul de răspândire este
mare sau foarte mare.
Potrivit unui alt studiu, realizat de Institutul Român de
Sondare a Opiniei Publice, 86% dintre români cred că după ce va trece epidemia,
viaţa va fi dificilă multă vreme. 52% se aşteaptă la recesiune, iar peste 60%
cred că va creşte inflaţia şi se va devaloriza leul. În ansamblu, 54% cred că
nivelul de viață va scădea, 31% că va rămâne la fel, iar 14% că o să crească.
42% dintre cei intervievaţi cred că, după epidemie, Guvernul ar trebui să se
ocupe cu prioritate de crearea de locuri de muncă, iar 35%, de sprijinirea
firmelor româneşti. Totodată, românii văd în Uniunea Europeană o sursă de
siguranţă, 52% fiind de părere că ţara ar trebui să strângă mai puternic
relațiile cu blocul comunitar. Sondajul a fost realizat în perioada 6-11
aprilie, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional şi are o marjă de
eroare de +/- 3,6%.
Prim-ministrul
Republicii Moldova, Ion Chicu, a infirmat informaţiile apărute în presă
potrivit cărora ar exista blocaje în livrarea de medicamente din România,
transmite Radio Chișinău. El a spus că, în contextul pandemiei de COVID-19,
există un dialog bilateral foarte bun şi a evidenţiat sprijinul acordat de
București.
Vreau să vă asigur că noi avem o cooperare foarte bună cu
autoritățile din România în privința autorizării livrării medicamentelor, a
declarat Ion Chicu într-o şedinţă a guvernului moldovean.
Radio Chişinău
menţionează că în presa rusă a apărut o declarație a consilierului municipal
din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Aleksandr Odințov,
care acuza România că ar bloca transportul de medicamente. Ministerul român al
Sănătăţii a autorizat livrarea de medicamente către Republica Moldova, deşi
exporturile către alte state au fost sistate în condiţiile creşterii numărului
de infecții cu noul coronavirus.
Prin această măsură, România urmărește,
de o manieră prioritară, să acorde sprijin direct cetățenilor Republicii
Moldova. România a fost și este mereu alături de cetățenii Republicii Moldova,
acordând ajutor de fiecare dată, la nevoie, în spiritul relației speciale
bazate pe comunitatea de limbă, istorie și cultură și fundamentate pe
cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a
Republicii Moldova, se menționează într-un comunicat al Executivului de la
București.