Jurnal românesc – 26.03.2020
Premierul Ludovic Orban a anunţat că ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a demisionat din funcţie din motive „personale şi profesionale”. Şeful Guvernului a declarat că regretă decizia ministrului, dar că o înţelege, şi că îl propune înlocuitor pe secretarul de stat Nelu Tătaru. „Domnul secretar de stat face parte din echipa de la Ministerul Sănătăţii, a fost, este şi va fi în prima linie a bătăliei contra coronavirus. Deja stăpâneşte foarte bine toate procedurile, tot planul de măsuri”, a spus Orban. Prim-ministrul a afirmat că va continua să întărească echipa de la Ministerul Sănătăţii pentru a putea face faţă provocării fără precedent pe care o reprezintă epidemia de COVID-19.
Sorin Iordan, 26.03.2020, 12:04
Premierul Ludovic Orban a anunţat că ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a demisionat din funcţie din motive „personale şi profesionale”. Şeful Guvernului a declarat că regretă decizia ministrului, dar că o înţelege, şi că îl propune înlocuitor pe secretarul de stat Nelu Tătaru. „Domnul secretar de stat face parte din echipa de la Ministerul Sănătăţii, a fost, este şi va fi în prima linie a bătăliei contra coronavirus. Deja stăpâneşte foarte bine toate procedurile, tot planul de măsuri”, a spus Orban. Prim-ministrul a afirmat că va continua să întărească echipa de la Ministerul Sănătăţii pentru a putea face faţă provocării fără precedent pe care o reprezintă epidemia de COVID-19.
„Rămânem concentraţi pe întărirea direcţiilor de sănătate publică, pe creşterea vitezei de derulare anchetelor epidemiologice şi a capacităţii de diagnosticare, pe asigurarea condiţiilor normale de viaţă, cu respectarea regulilor în carantină şi în izolarea la domiciliu”, a subliniat Ludovic Orban. El a precizat că prioritatea zero o reprezintă achiziţia de materiale, echipamente şi dispozitive necesare pentru protecţia atât a angajaţilor spitalelor, cât şi a pacienţilor care sunt trataţi pentru alte afecţiuni decât pentru infecţia cu noul coronavirus.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit la telefon cu omologul ungar, Peter Szijjarto, şi a obţinut acordul guvernului de la Budapesta pentru deblocarea situaţiei lucrătorilor transfrontalieri care fac naveta zilnic de o parte şi de alta a frontierei româno-ungare. Oficialul maghiar a anunţat că cei care locuiesc în Ungaria sau în România vor avea posibilitatea să treacă frontiera dintre cele două state pentru a se deplasa la locul de muncă dacă acesta se află la o distanţă de 30 de kilometri de graniţa comună. El a precizat că vieţile comunităţilor care se află de o parte şi de alta a frontierei se află într-o legătură strânsă, iar pe lângă protejarea sănătăţii oamenilor este importantă şi menţinerea capacităţii de funcţionare a economiilor.
Ministrul român de Externe a anunţat că detaliile privind implementarea acestei decizii urmează să fie stabilite prin dialog direct de Ministerele de Interne din cele două ţări, prin poliţiile de frontieră, care vor conveni atât punctele de trecere a graniţei ce vor putea fi utilizate în acest scop cât şi momentul de la care măsura intră în vigoare. Ungaria a interzis din 17 martie accesul cetăţenilor străini pe teritoriul său, însă, ca urmare a discuţiilor cu autorităţile române, a deschis un coridor umanitar terestru care leagă Austria de România pentru cetăţenii români şi bulgari care vor să se întoarcă acasă din Europa occidentală.
Situaţia minorităţii române din Ucraina a fost unul dintre subiectele abordate de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, în convorbirea telefonică pe care acesta a avut-o cu noul şef al diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba. Bogdan Aurescu a subliniat atenţia deosebită pe care Bucureştiul o acordă asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din ţara vecină, cu precădere a dreptului la educaţie în limba română, în conformitate cu normele şi standardele internaţionale în materie. Oficialul român a solicitat reluarea cât mai curând posibil a formatelor de dialog bilateral pe acest subiect şi a evidenţiat necesitatea identificării unei soluţii durabile, în conformitate cu interesele minorităţii române din Ucraina.
MAE transmite că, în acest context, Bogdan Aurescu a evocat şi discuţia dintre preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Volodâmâr Zelenski din marja celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, din septembrie 2019, când şeful statului ucrainean a dat asigurări că vor fi identificate soluţii la problemele create de adoptarea de către Parlamentul de la Kiev a Legii Educaţiei. Aproape 410.000 de români trăiesc în Ucraina, concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa, şi reprezintă a treia etnie ca pondere în statul vecin.
190 de cetăţeni români au fost repatriaţi, miercuri seara, de la Roma cu o cursă aeriană tip charter, operată de compania naţională TAROM, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Aceştia se adaugă celor peste 1.400 de români pe care autorităţile i-au repatriat în ultimele săptămâni din zone afectate de pandemia de COVID-19. MAE precizează că, până pe 29 martie, sunt planificate o serie de zboruri din diferite oraşe italiene spre România, ca parte a demersurilor comune cu ministerul Transporturilor pentru facilitarea repatrierii lucrătorilor sezonieri din Italia, precum și a celor care se găsesc în situații deosebite, fără posibilități reale de a rămâne pe teritoriul Italiei sau de a reveni pe cont propriu în România. Bucureştiul reia apelurile făcute anterior privind evitarea oricăror călătorii externe neesenţiale. De asemenea, le solicită românilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate să respecte cu stricteţe recomandările autorităţilor din statele în care se află şi subliniază că deplasările către România nu sunt recomandate, deoarece pot constitui un factor suplimentar de propagare a infecţiei cu COVID-19.
