Jurnal românesc – 17.02.2020
Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a participat la Conferinţa de Securitate de la Munchen, unde a reiterat legitimitatea deplină a aspiraţiilor României de accedere la spaţiul Schengen, în condiţiile în care ţara noastră îndeplineşte „de multă vreme” criteriile tehnice de aderare. Şeful guvernului a apreciat că refacerea funcţionalităţii depline a spaţiului europen de liberă circulaţie este esenţială pentru asigurarea securităţii interne a Uniunii Europene. În acest sens, el a subliniat rolul extrem de important al României în apărarea unui segment semnificativ al frontierei blocului comunitar şi s-a declarat convins că atitudinea statelor membre care se opun încă aderării României se va schimba. În marja reuniunii de la Munchen, Ludovic Orban s-a întâlnit cu premierul Olandei, Mark Rutte, în contextul aniversării a 140 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice dintre cele două ţări. Cu acest prilej, premierul român i-a transmis omologului olandez că obiectivul României este finalizarea procesului de aderare la spaţiul Schengen, în condiţiile în care Amsterdam-ul a blocat, în mod repetat, demersurile Bucureştiului. În prezent, există 26 de membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen, 22 de state membre ale UE şi Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein, cu statut de asociat. Decizia de aderare a României la acest spaţiu poate fi luată doar cu unanimitatea voturilor statelor membre.
Sorin Iordan, 17.02.2020, 12:11
Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a participat la Conferinţa de Securitate de la Munchen, unde a reiterat legitimitatea deplină a aspiraţiilor României de accedere la spaţiul Schengen, în condiţiile în care ţara noastră îndeplineşte „de multă vreme” criteriile tehnice de aderare. Şeful guvernului a apreciat că refacerea funcţionalităţii depline a spaţiului europen de liberă circulaţie este esenţială pentru asigurarea securităţii interne a Uniunii Europene. În acest sens, el a subliniat rolul extrem de important al României în apărarea unui segment semnificativ al frontierei blocului comunitar şi s-a declarat convins că atitudinea statelor membre care se opun încă aderării României se va schimba. În marja reuniunii de la Munchen, Ludovic Orban s-a întâlnit cu premierul Olandei, Mark Rutte, în contextul aniversării a 140 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice dintre cele două ţări. Cu acest prilej, premierul român i-a transmis omologului olandez că obiectivul României este finalizarea procesului de aderare la spaţiul Schengen, în condiţiile în care Amsterdam-ul a blocat, în mod repetat, demersurile Bucureştiului. În prezent, există 26 de membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen, 22 de state membre ale UE şi Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein, cu statut de asociat. Decizia de aderare a României la acest spaţiu poate fi luată doar cu unanimitatea voturilor statelor membre.
Românii au devenit a doua cea mai mare naționalitate străină din Austria, potrivit Oficiului de statistică de la Viena. Numărul românilor a ajuns la 123.461, la 1 ianuarie 2020, în creştere cu 10.777 faţă de anul trecut. Astfel, comunitatea românească a depăşit-o pe cea sârbă, care numără 122.364 de persoane, şi pe cea turcă, formată din 117.640 de oameni. Cei mai mulţi cetăţeni străini din Austria sunt germanii, al căror număr a depăşit 200.000. Conform datelor statistice, în Austria locuiesc aproape 1,5 milioane de străini, care reprezintă 16,7% din totalul populației ţării.
Guvernul le oferă câte 100.000 de euro românilor din diaspora care revin acasă pentru a-și deschide afaceri. Executivul a anunţat că, prin programul „România te aşteaptă”, a alocat 30 de milioane de euro pentru afaceri noi fondate de românii de peste hotare. Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Ioan-Marcel Boloș, a declarat că programul îşi propune să sprijine „acţiunile antreprenoriale ale celor care sunt plecaţi din ţară” şi să le ofere acestora o nouă ocazie să se întoarcă în România. Executivul vrea astfel să convingă 180 de români din diaspora să revină acasă pentru a-și deschide afaceri, în special în domeniul tehnologiilor de vârf, ceea ce ar putea duce la crearea a 1.000 de locuri de muncă. Totodată, Boloş a anunţat că instituţia pe care o conduce are în pregătire 10 apeluri de proiecte, cu o valoare totală de 250 de milioane de euro, care urmează să fie lansate în perioada februarie-martie 2020. Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, prin programele Start-up și Diaspora Start-up, ambele începute în 2016, au fost acordate până în prezent fonduri europene în valoare de 135 de milioane de euro pentru înființarea a aproximativ 8.700 de firme. Dintre acestea, 1.000 de companii au fost fondate de români din diaspora.
Cetățenii europeni, inclusiv românii, vor trebui să câștige minimum 23.000 de lire sterline pe an pentru a li se permite să lucreze în Marea Britanie după încheierea perioadei de tranziţie post-Brexit, prevăzută pentru 1 ianuarie 2021. Excepție vor face cei care obțin statutele de rezident sau pre-rezident, scrie ziarulromânesc.net, care prezintă un proiect de lege al imigraţiei pe care ministrul de Interne britanic, Priti Patel, l-ar putea face public săptămâna aceasta. Potrivit acestuia, salariul limită va varia în funcție de sectorul de activitate. Astfel, pentru anumite domenii, pragul salarial va fi mai mic cu condiţia ca solicitantul să obțină un punctaj mai mare conform unei noi scheme de imigraţie. În acelaşi timp, în domenii unde salariul minim depăşeşte 23.000 de lire sterline pe an, imigranţii vor trebui să facă dovada unui câştig mai mare pentru a li se permite să lucreze în Regatul Unit. Recent, prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat că nu vor fi făcute concesii şi că îşi dorește ca în Marea Britanie să sosească doar imigranți calificați. De cealaltă parte însă, Comitetul consultativ pentru migrație a avertizat că un sistem de imigraţie bazat pe punctaje poate afecta creșterea economică și nu va avea efectul scontat în ceea ce priveşte locurile de muncă disponibile pentru lucrătorii britanici.
