Jurnal românesc – 25.07.2019

Numărul total al românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării
este de aproximativ 9,7 milioane, a declarat ministrul pentru Românii de
Pretutindeni, Natalia Intotero. Ea a precizat că s-a ajuns la această cifră în
urma centralizării datelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale
României. Oficialul a mai spus că numărul exact al românilor din străinătate este greu de
estimat întrucât mulţi dintre ei nu îşi stabilesc domiciliul legal în
ţările-gazdă.Intotero a anunţat că pregăteşte un proiect de lege privind
reinserţia socio-profesională a celor care vor să se întoarcă acasă, proiect ce
fi înaintat Parlamentului în septembrie. Ministrul a afirmat că, în perioada
imediat următoare, va avea loc o campanie de informare a românilor din diaspora
despre modalităţile de vot pentru alegerile prezidenţiale, la care vor
participa reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Autorităţii
Electorale Permanente.

Sorin Iordan, 25.07.2019, 12:20

Numărul total al românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării
este de aproximativ 9,7 milioane, a declarat ministrul pentru Românii de
Pretutindeni, Natalia Intotero. Ea a precizat că s-a ajuns la această cifră în
urma centralizării datelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale
României. Oficialul a mai spus că numărul exact al românilor din străinătate este greu de
estimat întrucât mulţi dintre ei nu îşi stabilesc domiciliul legal în
ţările-gazdă.Intotero a anunţat că pregăteşte un proiect de lege privind
reinserţia socio-profesională a celor care vor să se întoarcă acasă, proiect ce
fi înaintat Parlamentului în septembrie. Ministrul a afirmat că, în perioada
imediat următoare, va avea loc o campanie de informare a românilor din diaspora
despre modalităţile de vot pentru alegerile prezidenţiale, la care vor
participa reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Autorităţii
Electorale Permanente.

Opoziţia de la Bucureşti a reacţionat la declaraţia
Nataliei Intotero privind numărul de români din afara graniţelor. Şeful PMP,
Eugen Tomac, a declarat că numărul mare de cetăţeni din străinătate
obligă instituţiile statului să-şi regândească strategia în relaţia cu
diaspora şi vecinătatea imediată şi că autorităţile au obligaţia de a
trata acest subiect ca pe o chestiune de securitate. La rândul său,
liderul USR Dan Barna, a spus că plecarea românilor din ţară este cea mai
mare dramă naţională din ultimii 30 de ani, că limitarea emigraţiei este
cea mai mare provocare din prezent şi că o soluţie ar fi elaborarea unei
strategii coerente prin care românii de pretutindeni să poată fi implicaţi în
viaţa României la acelaşi nivel ca cei rămaşi acasă.

Buletinele pentru votul prin corespondenţă vor putea fi solicitate
la trei zile după publicarea modificărilor legii electorale în Monitorul
Oficial, a declarat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
Constantin-Florin Mituleţu-Buică. El a mai spus că, tot în termen de trei zile
de la promulgarea legii, va fi disponibilă şi aplicaţia online care le va
permite românilor din diaspora să se înscrie fie pentru a vota în cadrul unei
secţii e din străinătate, fie pentru votul prin corespondenţă. Până pe 11
septembrie va fi posibilă preînregistrarea. Ulterior, AEP şi Poşta Română vor
începe pregătirea documentelor, iar după cinci zile de la încetarea
preînregistrării va începe procesul de transmitere a plicurilor, a
precizat Florin Mituleţu. El a menţionat că preînregistrarea este facilă şi
importantă pentru a asigura numărul necesar de secţii şi pentru a evita statul
la coadă.

Este de reţinut că alegătorii care vor expedia plicurile către
misiunea diplomatică din statul gazdă o vor face pe cheltuiala proprie, iar
pentru cei care aleg Poşta Română tarifele vor fi suportate de bugetul
statului. Alegerile prezidenţiale din România sunt programate să se desfăşoare
pe 10 noiembrie – primul tur, şi pe 24 noiembrie – cel de-al doilea. Noutatea
procesului electoral o reprezintă extinderea la trei zile a duratei de vot la
secţiile din străinătate pentru a se evita cozile înregistrate la urne în
ulimii ani.

Ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, a vizitat
sinagoga ortodoxă din Oradea, reabilitată cu sprijinul Ambasadei SUA şi
transformată în muzeu al evreilor. Diplomatul s-a întâlnit apoi cu
reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. Vreau să încurajez
liderii români şi România, în general, să lucreze îndeaproape cu partenerul
strategic Statele Unite ale Americii, a declarat Klemm. Comerţul a
crescut considerabil, la fel şi investiţiile americane în România şi un lucru
care m-a impresionat este că tot mai mulţi români, persoane fizice, dar şi
companii, se gândesc serios să facă afaceri în Statele Unite. Este un semn
foarte bun al puterii economice a României, a mai spus ambasadorul.

Demnitarul american a făcut referire şi la posibila intrare a României în
Programul Visa Waiver. Hans Klemm a susţinut că există un sprijin în acest sens
în Congresul american, dar că politica de imigraţie este un subiect extrem de
sensibil şi că este foarte greu de prevăzut când ar putea avea loc o schimbare
legislativă. În prezent, Visa Waiver facilitează intrarea fără viză în SUA a 20
milioane de persoane anual, din 38 de țări partenere.