Jurnal românesc – 27.06.2019
Noua Lege a pensiilor din sistemul public a fost adoptată de plenul
Camerei Deputaţilor ca for decizional, după reexaminarea impusă de Curtea
Constituţională a României. Actul normativ prevede o creştere treptată a
punctului de pensie, de la 1.265 de lei la 1 septembrie 2019, la 1.775 de lei
în 2020 şi la 1.875 de lei în 2021. Din 2022, valoarea punctului de referinţă
se va indexa anual cu inflaţia şi cu 50% din creşterea reală a câştigului mediu
brut realizat. Totodată, pensia minimă se va calcula raportat la salariul minim
brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani vor
primi 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în
plus se va adauga câte 1% din salariu, iar cei cu vechime între 10 şi 15 ani,
aflaţi la pensie la data intrării în vigoare a legii, vor primi 40% din
salariul minim brut pe ţară, la care se adaugă câte un procent pentru fiecare
an de vechime în plus.
Sorin Iordan, 27.06.2019, 12:30
Noua Lege a pensiilor din sistemul public a fost adoptată de plenul
Camerei Deputaţilor ca for decizional, după reexaminarea impusă de Curtea
Constituţională a României. Actul normativ prevede o creştere treptată a
punctului de pensie, de la 1.265 de lei la 1 septembrie 2019, la 1.775 de lei
în 2020 şi la 1.875 de lei în 2021. Din 2022, valoarea punctului de referinţă
se va indexa anual cu inflaţia şi cu 50% din creşterea reală a câştigului mediu
brut realizat. Totodată, pensia minimă se va calcula raportat la salariul minim
brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani vor
primi 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în
plus se va adauga câte 1% din salariu, iar cei cu vechime între 10 şi 15 ani,
aflaţi la pensie la data intrării în vigoare a legii, vor primi 40% din
salariul minim brut pe ţară, la care se adaugă câte un procent pentru fiecare
an de vechime în plus.
De asemenea, potrivit noii Legi, se valorifică toate
drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii, precum
sporuri, acorduri globale, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii
şi alte bonusuri. Deputaţii USR şi PNL au criticat faptul că nu se rezolvă problema
pensiilor speciale, pe care le doresc eliminate, şi au catalogat Legea drept un
demers electoral. Reprezentanţii puterii au afirmat, însă, că documentul este
încă un pas înspre creşterea standardului de viaţă din România la nivelul
mediei din Uniunea Europeană.
Trei instituţii de învăţământ superior din România, Universitatea
din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din
Bucureşti şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, au fost
incluse de Comisia Europeană în lista reţelelor academice care vor beneficia de
primul val de finanţări în cadrul iniţiativei Universităţi
europene. Universitatea din Bucureşti va face parte din CIVIS – Alianţa
europeană universitară civică, SNSPA, din CIVICA – Universitatea europeană de
ştiinţe sociale, iar Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, din
CONEXUS – Universitatea europeană pentru sustenabilitatea zonelor urbane
costiere. Doar 17 universităţi europene din 54, care şi-au depus candidaturile,
au fost selectate de un corp de 26 de experţi externi independenţi, numiţi de
Executivul Comunitar.
Comisarul european Tibor Navracsics a declarat că cele 17
universităţi vor servi drept model pentru instituţii din întreaga UE, iar
iniţiativa va stimula excelenţa şi incluziunea. Şi preşedintele
Klaus Iohannis a salutat anunţul. El a afirmat că, alături de partenerii lor
europeni, universităţile româneşti vor deveni un vârf de lance al
integrării europene în domeniul învăţământului superior. Iniţiativa
Universităţi europene a fost lansată de Comisia Europeană în
decembrie 2017 cu scopul de a crea, până în 2024, 20 de reţele care să
promoveze valorile şi identitatea europeană, să ridice calitatea învăţământului
şi a cercetării şi să contribuie la creşterea competitivităţii globale a
învăţământului superior european.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua o vizită
oficială la București, pe 2 iulie, transmite Radio Chişinău, care citează un
comunicat al Guvernului moldovean. Premierul Sandu a discutat telefonic cu președintele
Klaus Iohannis despre necesitatea avansării implementării proiectelor comune şi
i-a mulțumit acestuia pentru sprijinul constant acordat de autoritățile române
cetățenilor din Republica Moldova. În context, Parlamentul României a adoptat,
cu 270 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 16 abţineri,
declaraţia privind susţinerea noului Guvern de la Chişinău, constituit conform
votului de încredere acordat de legislativul moldovean la data de 8 iunie. În
document se precizează sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile
europene ale Republicii Moldova şi aşteaptarea părţii române ca Guvernul de la
Chişinău să se angajeze întru continuarea parcursului european, prin
implementarea reformelor structurale în conformitate cu Acordul de Asociere şi
Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător încheiate cu Uniunea
Europeană. Executivul moldovean a precizat că după vizita de la Bucureşti, premierul
Maia Sandu se va deplasa, pe 4 iulie, la Bruxelles.
