Jurnal românesc – 05.03.2019

Europarlamentarul
Cătălin Ivan a declarat că, în acest moment, şansa ca România să aibă o
dezvoltare economică durabilă, un nivel de trai ridicat pentru cetăţenii săi
este compromisă aproape în totalitate, datorită faptului că peste 500.000 de
tineri au plecat din ţară la studii şi nu s-au mai întors. E foarte bine
că avem tineri care pleacă şi studiază în străinătate, e foarte bine că avem
programe de mobilităţi cu tineri care merg pentru şase luni, văd ce se întâmplă
în străinătate, li se echivalează studiile, se întorc, a spus Ivan.
Eurodeputatul apreciază că adevărata problemă este că aceşti tineri nu au
perspectiva de a continua o carieră profesională decentă în ţară, deşi foarte
mulţi şi-ar dori acest lucru.

Sorin Iordan, 05.03.2019, 11:17

Europarlamentarul
Cătălin Ivan a declarat că, în acest moment, şansa ca România să aibă o
dezvoltare economică durabilă, un nivel de trai ridicat pentru cetăţenii săi
este compromisă aproape în totalitate, datorită faptului că peste 500.000 de
tineri au plecat din ţară la studii şi nu s-au mai întors. E foarte bine
că avem tineri care pleacă şi studiază în străinătate, e foarte bine că avem
programe de mobilităţi cu tineri care merg pentru şase luni, văd ce se întâmplă
în străinătate, li se echivalează studiile, se întorc, a spus Ivan.
Eurodeputatul apreciază că adevărata problemă este că aceşti tineri nu au
perspectiva de a continua o carieră profesională decentă în ţară, deşi foarte
mulţi şi-ar dori acest lucru.

El a menţionat că tot mai puţini tineri urmează o
facultate, iar dintre aceştia tot mai puţini rămân în România. La rândul său,
Dorina Zlota, reprezentantul Ministerului Educaţiei, a afirmat că trebuie
găsite soluţii pentru revenirea în ţară a tinerilor. Pentru asta există o
serie de finanţări asigurate prin Programul Operaţional Capital Uman. (…)
Cred că toţi tinerii care sunt acum în diverse ţări ale lumii citesc ştirile
despre România (…) şi îşi doresc poate altceva şi dacă acel altceva ar
exista, ei s-ar întoarce mai curând, a punctat Dorina Zlota. Potrivit
statisticilor, anual, 4.500 de absolvenţi de liceu pleacă la studii în
străinătate. În prezent, se estimează că numărul tinerilor români care învaţă
peste hotare depăşeşte 36.000, iar dintre aceştia 90% urmează cursurile unor
universităţi din Europa.

Preşedintele
Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat că, în parteneriat cu
autorităţi locale din Ucraina şi Republica Moldova, va promova proiectul
Traseele voievodului Ştefan cel Mare în Ţara de Sus a Moldovei. Flutur
a spus că proiectul, în valoare totală de 37.105 lei, va fi realizat în
colaborare cu Consiliul Regional Cernăuţi din Ucraina, Consiliul Raional Soroca
şi Primăria Cricova din Republica Moldova, Muzeul Bucovinei şi Colegiul Tehnic
Petru Muşat din Suceava şi urmează să se deruleze în perioada în
perioada 15 mai – 15 septembrie 2019.

În cadrul proiectului vor fi organizate
ateliere de cunoaştere a istoriei şi culturii româneşti pentru 30 de elevi de
gimnaziu şi şase profesori însoţitori din Cernăuţi, Soroca şi Cricova, pe
parcursul a două zile, la sfârşitul lunii iunie 2019, în perioada Festivalului
Ştefanian. Totodată participanţii vor avea ocazia să viziteze unele
obiective istorice care au legătură cu voievodul Ştefan cel Mare. Programul
cultural Constantin Brâncuşi, care beneficiază de fonduri
nerambursabile oferite de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, are în
vedere păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale,
religioase şi lingvistice a românilor din vecinătate, din emigraţie şi din
diaspora, precum şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile
româneşti din afara ţării.

Comisia pentru
Afaceri Externe din Parlamentul European a examinat raportul misiunii de
observare a alegerilor legislative din Republica Moldova, transmite Radio
Chişinău. Şefa Delegaţiei Parlamentului European care a urmărit procesul
electoral, Rebecca Harms, a amintit acuzaţiile de presiune asupra angajaţilor
publici şi de utilizare a resurselor administrative, numărul de alegători mult
mai mic decât la scrutinele anterioare, ceea ce ar fi un semnal al scăderii
încrederii în instituţiile statului, obstrucţionarea dreptului la vot în
diaspora şi transportul organizat al alegătorilor în Transnistria.
Procedura de vot a fost un pic confuză şi cred că acest lucru a fost
intenţionat. (…) Am fost şocaţi de autobuzele care transportau locuitorii din
Transnistria către secţiile de votare şi au existat afirmaţii credibile că cel
puţin câţiva primiseră bani, a declarat Rebecca Harms. Parlamentul
European a adoptat, în noiembrie 2018, o rezoluţie conform căreia orice decizie
în legătură cu asistenţa macro-financiară destinată Republicii Moldova va fi luată
după alegerile parlamentare, cu condiţia ca acestea să se desfăşoare cu
respectarea normelor internaţionale.