Jurnal românesc – 20.02.2019
Reprezentanţii
Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene şi ai Parlamentului European
au ajuns la un acord informal cu privire la un regulament care va spori
securitatea cărţilor de identitate ale cetăţenilor UE. Potrivit acestuia, noile
cărţi de identitate urmează să aibă forma unui card de credit, vor include o
zonă de citire optică, o fotografie şi două amprente digitale ale titularului,
stocate în format electronic pe un cip contactless şi vor respecta standardele
minime de securitate stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.
De asemenea, cărţile de identitate vor indica codul de ţară al statului membru
emitent, în interiorul unui steag al UE şi vor avea o perioadă minimă de
valabilitate între 5 şi 10 ani. Noile norme privind standardele de
securitate pentru documentele de identitate ne vor permite să depistăm mai uşor
cazurile de fraudare şi de furt de identitate, îngreunând acţiunile
teroriştilor şi infractorilor şi facilitând totodată libera circulaţie a
călătorilor de bună-credinţă, a transmis ministrul de interne, Carmen
Dan. Modificările vor fi transmise reprezentanţilor permanenţi ai statelor
membre la Uniunea Europeană, spre confirmare în numele Consiliului, şi ar urma
să intre în vigoare la doi ani de la adoptare.
Sorin Iordan, 20.02.2019, 12:00
Reprezentanţii
Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene şi ai Parlamentului European
au ajuns la un acord informal cu privire la un regulament care va spori
securitatea cărţilor de identitate ale cetăţenilor UE. Potrivit acestuia, noile
cărţi de identitate urmează să aibă forma unui card de credit, vor include o
zonă de citire optică, o fotografie şi două amprente digitale ale titularului,
stocate în format electronic pe un cip contactless şi vor respecta standardele
minime de securitate stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.
De asemenea, cărţile de identitate vor indica codul de ţară al statului membru
emitent, în interiorul unui steag al UE şi vor avea o perioadă minimă de
valabilitate între 5 şi 10 ani. Noile norme privind standardele de
securitate pentru documentele de identitate ne vor permite să depistăm mai uşor
cazurile de fraudare şi de furt de identitate, îngreunând acţiunile
teroriştilor şi infractorilor şi facilitând totodată libera circulaţie a
călătorilor de bună-credinţă, a transmis ministrul de interne, Carmen
Dan. Modificările vor fi transmise reprezentanţilor permanenţi ai statelor
membre la Uniunea Europeană, spre confirmare în numele Consiliului, şi ar urma
să intre în vigoare la doi ani de la adoptare.
Ministrul pentru
Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, s-a întâlnit la sediul
Ambasadei României din Canberra cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Australia
și Noua Zeelandă. La recepție, cei mai valoroși români din capitala australiană
au primit distincții simbolice din partea statului român. Ministrul Intotero și
ambasadorul Nineta Bărbulescu au prezentat prioritățile președinției României
la Consiliul UE, iar reprezentanții românilor și-au manifestat interesul față
de proiectele și programele MRP în domeniul educației. De asemenea, la sediul
misiunii diplomatice a României a fost vernisată și expoziția de artă @Pacifica
Romania, în cadrul căreia au fost prezentate lucrări ale artistului român Radu
Buema, ce prezintă impactul schimbărilor climatice. Ministrul român s-a
întâlnit şi cu oficiali ai guvernului australian, care au apreciat contribuția
comunității românești în societatea și economia ţării lor şi au salutat
implicarea MRP în combaterea traficului de persoane și a sclaviei moderne,
precum și politicile României privind egalitatea de șanse între femei și
bărbați. Vizita ministrului Elena Intotero în Australia și Noua Zeelandă se
desfășoară până pe 25 februarie și include întâlniri cu românii și premierea
celor mai reprezentativi membri ai comunității românești din Sydney, Brisbane,
Auckland și Wellington.
10 studenţi de la
Politehnica Bucureşti şi 10 de la Universitatea Technion din Tel Aviv vor lucra
timp de 10 săptămâni pentru a crea soluţii high tech pentru companii care
activează în România, a declarat ambasadorul Israelului la Bucureşti, David
Saranga. Diplomatul a afirmat că iniţiativa face parte din ceea ce numeşte
diplomaţie economică al cărei scop este de a crea parteneriate, iar
România a fost a doua ţară aleasă să participe în proiect, după Germania.
De ce România? Răspunsul este foarte simplu. În primul rând, datorită
relaţiilor noastre bilaterale bune. În al doilea rând, datorită potenţialului
care există aici în domeniul creşterii economice, al inovării, al high-tech iar
al treilea motiv este capitalul uman, a explicat ambasadorul israelian.
Managerul proiectului Daniel Rosner a explicat că munca tinerilor va fi
prezentată, în cadrul unei gale, pe 20 mai, la Teatrul Naţional Bucureşti şi în
septembrie, la Tel Aviv. Ambasadorul Saranga a amintit şi de comunitatea de
aproximativ 400.000 de cetăţeni israelieni cu origini româneşti. Israelul
este ceea ce este şi datorită românilor care au imigrat în Israel. Înseamnă şi
că România are o contribuţie la succesul Israelului, a mai spus David
Saranga.