Jurnal românesc – 21.09.2018
Românii din
Diaspora sunt din ce în ce mai interesaţi să deruleze o activitate
antreprenorială în ţară, iar în cursa pentru obţinerea finanţării din cadrul
proiectului Diaspora ReSTART au intrat 149 de persoane, potrivit unui
comunicat al Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii
din România. Documentul arată că după efectuarea unor cursuri de formare
antreprenorială, aceştia au întocmit şi depus planurile de afaceri, 60 dintre
ele beneficiind de acces la o finanţare nerambursabilă de maximum 40.000 euro. Analiza
planurilor de afaceri câştigătoare relevă că cei mai mulţi aplicanţi sunt din
Marea Britanie şi Spania, urmaţi de Italia, Franţa, Olanda, Germania, dar şi
Australia sau SUA. Cele mai multe afaceri vor fi înfiinţate în domenii precum portaluri
web, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, restaurante, activităţi de
inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea, activităţi de realizare a
software-ului la comandă. În ceea ce priveşte repartiţia pe gen, peste 68% dintre
firme vor fi conduse de bărbaţi şi restul de femei. În continuare, cele 60 de
noi firme vor participa la o sesiune de trei luni de mentorat unde îşi vor
consolida afacerea. Diaspora ReSTART este un proiect implementat în perioada
septembrie 2017 – septembrie 2020 şi are ca obiectiv principal încurajarea
antreprenoriatului printre românii din Diaspora.
Daniela Budu, 21.09.2018, 11:36
Românii din
Diaspora sunt din ce în ce mai interesaţi să deruleze o activitate
antreprenorială în ţară, iar în cursa pentru obţinerea finanţării din cadrul
proiectului Diaspora ReSTART au intrat 149 de persoane, potrivit unui
comunicat al Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii
din România. Documentul arată că după efectuarea unor cursuri de formare
antreprenorială, aceştia au întocmit şi depus planurile de afaceri, 60 dintre
ele beneficiind de acces la o finanţare nerambursabilă de maximum 40.000 euro. Analiza
planurilor de afaceri câştigătoare relevă că cei mai mulţi aplicanţi sunt din
Marea Britanie şi Spania, urmaţi de Italia, Franţa, Olanda, Germania, dar şi
Australia sau SUA. Cele mai multe afaceri vor fi înfiinţate în domenii precum portaluri
web, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, restaurante, activităţi de
inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea, activităţi de realizare a
software-ului la comandă. În ceea ce priveşte repartiţia pe gen, peste 68% dintre
firme vor fi conduse de bărbaţi şi restul de femei. În continuare, cele 60 de
noi firme vor participa la o sesiune de trei luni de mentorat unde îşi vor
consolida afacerea. Diaspora ReSTART este un proiect implementat în perioada
septembrie 2017 – septembrie 2020 şi are ca obiectiv principal încurajarea
antreprenoriatului printre românii din Diaspora.
PNL a anunţat,
într-un comunicat de presă, că va depune două iniţiative legislative:
introducerea controlului constituţional pentru Ordonanţele de Urgenţă înainte
de a intra în vigoare şi introducerea votului electronic pentru românii din
străinătate. Cât priveşte cea de-a doua iniţiativă, PNL pune pe masa majorităţii
PSD-ALDE o soluţie pentru ca cinci milioane de români din afara graniţelor să
nu mai fie discriminaţi la viitoarele alegeri. Constituţia României garantează
tuturor cetăţenilor dreptul la vot. La ultimele alegeri – potrivit PNL – au
fost supraaglomerări în jurul secţiilor de votare; românii au parcurs sute de
kilometri până la cea mai apropiată secţie de votare; au fost nevoiţi să piardă
ore în şir pentru a intra în cabina de vot; au fost suspiciuni de fraudă
electorală din cauza că s-a votat prea repede sau prea încet. Astfel, PNL
propune ca la alegerile pentru Parlamentul European, la alegerile pentru prezidenţiale
şi parlamentare, pe lângă votul prin corespondenţă să se aplice şi votul
electronic – mai ieftin şi la fel de sigur ca cel prin corespondenţă – mai
precizează comunicatul.
Federația
Solidaritatea Sanitară a publicat concluziile studiului Influența calității vieții profesionale asupra tendinței de migrare
pentru muncă a personalului din sănătate. Cercetarea a fost desfășurată în
perioada 12-18 septembrie pe un eșantion de 1253 de salariați din sectorul de
sănătate. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile profesionale medici
și asistente medicale. Potrivit studiului, circa 78% dintre respondenți au
indicat că au luat în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă. Totodată,
intenția clară de a migra pentru muncă este situată la nivelul a circa 23%. 17%
dintre respondenți au indicat că sunt hotărâți și foarte hotărâți să-și caute
un loc de muncă în străinătate. Per ansamblu, dorința expresă de a rămâne în
țară este situată între 16% și 19% – mai arată studiul. Condițiile de lucru din
unitățile sanitare românești, condiţiile de viață/civilizație din România,
nemulțumirea față de venitul actual şi dificultățile de realizare profesională
în ţară sunt principalii factori care influenţează decizia de a migra.