Jurnal românesc – 08.05.2018

Senatorii au
adoptat, luni, propunerea legislativă privind extinderea, până în anul 2020, a
învăţământului general obligatoriu de la 11 la 15 clase, cuprinzând ultimii doi
ani ai învăţământului preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi
învăţământul liceal. Iniţiatorii proiectului, parlamentari PSD şi UDMR, susţin că noua lege ar oferi mai
multe şanse copiilor din medii defavorizate şi ar alinia legislaţia română la
cea europeană. Opoziţia s-a opus documentului, argumentând că mai ales în
mediul rural există, deja, mari probleme de infrastructură şcolară, dar şi un
deficit de cadre didactice. Proiectul de lege care a fost adoptat, în martie, şi
de Camera Deputatilor merge la Preşedintele României pentru promulgare.

România Internațional, 08.05.2018, 12:03

Senatorii au
adoptat, luni, propunerea legislativă privind extinderea, până în anul 2020, a
învăţământului general obligatoriu de la 11 la 15 clase, cuprinzând ultimii doi
ani ai învăţământului preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi
învăţământul liceal. Iniţiatorii proiectului, parlamentari PSD şi UDMR, susţin că noua lege ar oferi mai
multe şanse copiilor din medii defavorizate şi ar alinia legislaţia română la
cea europeană. Opoziţia s-a opus documentului, argumentând că mai ales în
mediul rural există, deja, mari probleme de infrastructură şcolară, dar şi un
deficit de cadre didactice. Proiectul de lege care a fost adoptat, în martie, şi
de Camera Deputatilor merge la Preşedintele României pentru promulgare.

Campania naţională ‘Informare acasă! Siguranţă în lume!’, ediţia 2018, a fost lansată marţi, la Bucureşti, a anunţat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.Aceasta
îşi propune să informeze cetăţenii români cu privire la drepturile şi
responsabilităţile pe care le au în ţările în care intenţionează să muncească,
să studieze şi/sau să locuiască, inclusiv drepturi sociale (beneficii sociale
şi servicii sociale) specifice fiecărui stat în parte. Campania urmăreşte informarea cetăţenilor români cu privire
la serviciile de asistenţă consulară şi la canalele de informare; conştientizarea
pericolului la care se expun persoanele singure, femeile şi copiii, şi a
pericolului de a deveni victime ale reţelelor transnaţionale de trafic de
persoane; creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor români care doresc
să plece în străinătate cu privire la importanţa menţinerii comunicării
constante şi frecvente cu membrii familiei rămaşi în ţară şi modul corect de
accesare a locurilor de muncă. Proiectul se va derula în două etape:
prima – în lunile mai-iunie, destinată tinerilor, iar a doua – în
septembrie-octombrie, destinată adulţilor.

Echipele
României au obţinut două medalii de argint la a XVI-a ediţie a Olimpiadei de
Ştiinţe a Uniunii Europene (EUSO), desfăşurată în perioada 28 aprilie – 5 mai,
la Ljubljana (Slovenia), potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei
Naţionale. MEN precizează că echipele sunt compuse din elevi de clasa a X-a:
Răzvan-Adrian Covache-Busuioc – Colegiul Naţional ‘Alexandru Ioan Cuza’ din
Alexandria, Teodora Stan şi Vasile Mihai – Liceul Teoretic Internaţional de
Informatică din Bucureşti (echipa A), respectiv Irina Maria Palaghia – Colegiul
Naţional Militar ‘Tudor Vladimirescu’ din Craiova, Antonia-Georgiana Zavate -
Colegiul Naţional Militar ‘Gh. Roşca Codreanu’ din Bârlad şi Ariana-Dalia Vlad
– Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti (echipa B). Olimpiada
de Ştiinţe a Uniunii Europene (EUSO) este o competiţie cu caracter
interdisciplinar pe echipe, în care fiecare stat poate înscrie două formaţii
compuse din câte trei elevi. Participanţii susţin două probe practice cu durata
de 4 ore fiecare la trei discipline – biologie, chimie şi fizică, punctele de
la fiecare experiment cumulându-se în contul echipelor. Ediţia din acest an a
reunit 50 de echipe din 25 de state ale UE.

Dependenţa
demografică a persoanelor vârstnice în Uniunea Europeană (numărul celor de 65
ani şi peste în raport de populaţia activă) era de aproape 30% anul trecut,
ceea ce înseamnă că erau aproximativ trei persoane active pentru fiecare
vârstnic. Potrivit Eurostat, România se numără printre ţările membre cu cea mai redusă rată de dependenţă
demografică, alături de Luxemburg, Irlanda, Slovacia, Cipru sau Polonia. La
polul opus, se află Italia, Grecia şi Finlanda. Dependenţa demografică a
persoanelor vârstnice din Uniune a crescut constant între 1997 şi 2017. Acum 20
de ani, în UE erau aproape cinci persoane active pentru fiecare persoană în
vârstă de 65 ani şi peste.