Jurnal românesc – 05.03.2018
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a făcut prima sa vizită de lucru de la preluarea mandatului în Ucraina, la Cernăuţi şi în Transcarpatia. Intotero a solicitat autorităţilor din Ucraina să modifice articolul din Legea Educaţiei care îngrădeşte dreptul comunităţii româneşti de a studia în limba maternă. Ea a spus că minoritatea românească din Ucraina, din regiunile istorice Cernăuţi şi Transcapatia, este bine integrată şi trebuie să aibă mai departe dreptul de a învăţa limba română. Intotero s-a întâlnit cu consulul general al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, cu care a discutat despre posibilitatea deschiderii unei grădiniţe româneşti în oraş, despre bursele pentru elevii români din Ucraina şi despre proiectele pentru jurnaliştii români din comunităţile istorice. Oficialul a propus autorităţilor locale şi regionale din Cernăuţi colaborarea pentru renovarea şi amenajarea Casei Memoriale Aron Pumnul. În Transcarpatia, la Slatina, Intotero a avut o întrevedere cu primarul oraşului, cu care a discutat despre amenajarea şi dotarea în perioada următoare a Centrului de Informare al României din oraş. Ea a vizitat şi liceul cu predare în limba română Mihai Eminescu din localitatea de peste Tisa şi s-a întâlnit cu directorii de şcoli româneşti.
Daniela Budu, 05.03.2018, 12:12
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a făcut prima sa vizită de lucru de la preluarea mandatului în Ucraina, la Cernăuţi şi în Transcarpatia. Intotero a solicitat autorităţilor din Ucraina să modifice articolul din Legea Educaţiei care îngrădeşte dreptul comunităţii româneşti de a studia în limba maternă. Ea a spus că minoritatea românească din Ucraina, din regiunile istorice Cernăuţi şi Transcapatia, este bine integrată şi trebuie să aibă mai departe dreptul de a învăţa limba română. Intotero s-a întâlnit cu consulul general al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, cu care a discutat despre posibilitatea deschiderii unei grădiniţe româneşti în oraş, despre bursele pentru elevii români din Ucraina şi despre proiectele pentru jurnaliştii români din comunităţile istorice. Oficialul a propus autorităţilor locale şi regionale din Cernăuţi colaborarea pentru renovarea şi amenajarea Casei Memoriale Aron Pumnul. În Transcarpatia, la Slatina, Intotero a avut o întrevedere cu primarul oraşului, cu care a discutat despre amenajarea şi dotarea în perioada următoare a Centrului de Informare al României din oraş. Ea a vizitat şi liceul cu predare în limba română Mihai Eminescu din localitatea de peste Tisa şi s-a întâlnit cu directorii de şcoli româneşti.
Primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea, se află, în perioada 5-6 martie, intr-o vizită oficială la Chişinău pentru a discuta implementarea Programului de cooperare între cele două oraşe, semnat pe 14 februarie. Protocolul vizează trei domenii – Cultura, Educaţia şi Sănătatea. Astfel, Primăria Capitalei va oferi tabere elevilor olimpici din Chişinău, iar în ceea ce priveşte domeniul Sănătăţii, va oferi posibilitatea medicilor rezidenţi de la Chişinău să participe la programe de internship în spitalele administrate de municipalitatea bucureşteană şi va sprijini Chişinăul în ceea ce priveşte renovarea şi consolidarea Maternităţii nr. 1 şi a Liceului Mihai Eminescu din localitate. În plus, PMB va sprijini Primaria Municipiului Chişinău pentru înfiinţarea unei linii de transport în comun culturale. Colaborarea culturală presupune şi un program de cooperare între Biblioteca Metropolitană din Bucureşti şi Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, urmând să se facă o donaţie de carte către Chişinău. Reamintim că primarul interimar al oraşului Chişinău, Silvia Radu, a fost într-o vizită oficială la Bucureşti pe 14 februarie, când s-a întâlnit cu primarul general, cu care a semnat un Program de cooperare între cele două oraşe.
Un steag al Uniunii Europene lung de zece metri şi lat de şapte metri a fost desfăşurat, duminică, pe înscrisul Braşov de pe Muntele Tâmpa, timp de o jumătate de oră, apoi în Piaţa Sfatului, alături de steagul României. Demersul a pornit de la faptul că într-o fotografie de grup a Cabinetului Viorica Dăncilă nu apărea şi drapelul comunităţii europene, aşa cum a fost semnalat pe reţele sociale. Steagul a fost expus la Bruxelles, Munchen, Berlin, Budapesta, Oradea, Arad, Timişoara, Deva, Alba Iulia, Tg-Mureş, Sibiu, Braşov, Piteşti, apoi pe 6 martie, în Capitală, la Guvern. Steagul a fost donat de români din diaspora.