Jurnal românesc – 11.10.2017

Ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a anunţat că va invita
partenerii europeni ai Kievului să viziteze regiunea Transcarpatia, pentru a
discuta cu cetăţenii din această zonă pe marginea problemei
lingvistice, apărută în urma adoptării legii privind învăţământul din
Ucraina. Amintim că România, alături de Polonia, Ungaria, Grecia şi Bulgaria
şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu prevederile noii legi. La rândul său, Adunarea Parlamentară a
Consiliului Europei va dezbate, joi, în regim de urgenţă, la solicitarea
României, situaţia creată în Ucraina după adoptarea legii Educaţiei. Criticată
de autorităţile române, dar şi din alte ţări din regiune care au comunităţi
etnice în republica ex-sovietică, legea întăreşte, în colegii şi licee,
învăţământul în limba ucraineană în detrimentul celui în limbile minorităţilor.
Şeful delegaţiei României la APCE, Titus Corlăţean, şi-a exprimat speranţa ca
dezbaterile din plenul Adunării Parlamentare şi viitoarea rezoluţie care
urmează să fie adoptată să transmită un mesaj foarte clar, acela că Ucraina
trebuie să îşi respecte angajamentele internaţionale şi standardele europene în
domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pe care şi le-a însuşit la
Consiliul Europei.

Daniela Budu, 11.10.2017, 12:03

Ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a anunţat că va invita
partenerii europeni ai Kievului să viziteze regiunea Transcarpatia, pentru a
discuta cu cetăţenii din această zonă pe marginea problemei
lingvistice, apărută în urma adoptării legii privind învăţământul din
Ucraina. Amintim că România, alături de Polonia, Ungaria, Grecia şi Bulgaria
şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu prevederile noii legi. La rândul său, Adunarea Parlamentară a
Consiliului Europei va dezbate, joi, în regim de urgenţă, la solicitarea
României, situaţia creată în Ucraina după adoptarea legii Educaţiei. Criticată
de autorităţile române, dar şi din alte ţări din regiune care au comunităţi
etnice în republica ex-sovietică, legea întăreşte, în colegii şi licee,
învăţământul în limba ucraineană în detrimentul celui în limbile minorităţilor.
Şeful delegaţiei României la APCE, Titus Corlăţean, şi-a exprimat speranţa ca
dezbaterile din plenul Adunării Parlamentare şi viitoarea rezoluţie care
urmează să fie adoptată să transmită un mesaj foarte clar, acela că Ucraina
trebuie să îşi respecte angajamentele internaţionale şi standardele europene în
domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pe care şi le-a însuşit la
Consiliul Europei.

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul
euroatlantic, George Ciamba, a avut miercuri, o întrevedere cu Mircea
Divricean, consulul onorific al României în statul Utah. Ciamba a amintit
stadiul excelent al relaţiei dintre România şi Statele Unite, cu accent pe
contribuţia comunităţii româneşti în consolidarea Parteneriatului
Strategic. El s-a referit la
posibilităţile de aprofundare a cooperării între România şi statul Utah în
domeniile economic, cultural şi
al relaţiilor interumane, semnalând principalele repere de competitivitate ale
ţării noastre. În cadrul întrevederii a fost formulată iniţiativa unei misiuni
economice a statului Utah în România, precum şi aprofundarea dialogului la
nivel politic.În prezent, în Statele Unite ale Americii funcţionează 18
consulate onorifice ale României

Deputatul PNL Dumitru Oprea i-a solicitat ministrului pentru românii de
pretutindeni, Andreea Păstîrnac, să precizeze măsurile pe care Guvernul le are
în vedere pentru revenirea românilor din Diaspora, în condiţiile în care recent
adoptata Strategie naţională pentru românii de pretutindeni tratează cu
superficialitate problematica repatrierii. Parlamentarul ieşean a cerut
ministrului de resort să precizeze dacă Executivul României are în vedere introducerea
în Strategie a mecanismelor necesare repatrierii şi integrării românilor din
Diaspora. Oprea consideră că este important ca ministerul să demareze ample
acţiuni de consultare a românilor de pretutindeni, astfel încât măsurile de
sprijinire a repatrierii lor să producă efecte.

Membrii echipei RePatriot, un proiect dedicat repatrierii românilor din
Diaspora, cer Guvernului vot electronic pentru aceştia şi susţinerea
repatrierii lor prin antreprenoriat, prin extinderea programului Diaspora Start
Up. Echipa RePatriot a prezentat Guvernului rezultatele studiului privind
românii din Diaspora şi a solicitat introducerea votului electronic, alături de
programe şi politici publice care să stimuleze reîntoarcerea românilor în ţară
prin antreprenoriat şi investiţii. RePatriot a solicitat şi extinderea
programului Diaspora Start Up, o iniţiativă construită de Executiv în anul 2016
care oferă viitorilor antreprenori aproximativ 76 de milioane de euro, şi a pus
la dispoziţie Guvernului expertiza platformei RePatriot disponibilă în România
şi în străinătate. RePatriot şi întreprinzătorii români din Diaspora şi-au
anunţat disponibilitatea să se implice şi mai mult în iniţiativele private care
pot atrage investiţii şi proiecte de antreprenoriat ale românilor de peste hotare.