Jurnal românesc – 18.07.2017
România şi Portugalia îşi vor acorda asistenţă şi sprijin consular reciproc în zone unde cele două ţări nu au misiuni diplomatice rezidente. Două documente de cooperare în acest sens au fost semnate, marţi, la Bucureşti de Ministerele de Externe din România şi Portugalia. Este vorba de un Memorandum de Înţelegere privind protecţia intereselor române în Guineea-Bissau şi Mozambic de către Portugalia, având în vedere prezenţa tradiţională a acestei ţări în cele două state africane. Al doilea document este un Memorandumul de Înţelegere privind protecţia intereselor portugheze în Siria de către România., singurul stat-membru UE cu misiune diplomatică deplin operaţională la Damasc.
Mihai Pelin, 18.07.2017, 12:05
Cetăţenii români minori pot ieşi din România în aceleaşi condiţii ca şi persoanele adulte, în baza unui document de călătorie valabil – paşaport sau carte de identitate (minorii peste 14 ani) – numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră şi cu acordul părinţilor. Potrivit legislaţiei în vigoare, pentru minorii care nu sunt însoţiţi de ambii părinţi sau călătoresc numai cu unul dintre aceştia este nevoie de o declaraţie notarială prin care se face dovada acceptului pentru deplasarea copilului. Documentul este obligatoriu şi în cazul în care copilul călătoreşte însoţit de un alt adult. Declaraţia are o valabilitate de maximum 3 ani de la data întocmirii.
În cazul în care minorul urmează să rămână în statul de destinaţie, trebuie menţionată persoana căreia îi va fi încredinţat. Totodată, la ieşirea din ţară, persoana care însoţeşte minorul va trebui să prezinte certificatul de cazier judiciar. În cazul părinţilor divorţaţi, chiar dacă părintele însoţitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă însă cei doi părinţi exercită în comun autoritatea părintească, acesta trebuie să prezinte acordul autentificat al celuilalt părinte cu privire la ieşirea din ţară. Pentru minorii cetăţeni români cu domiciliul/reşedinţa în străinătate, care se deplasează însoţiţi în statul în care au domiciliul/reşedinţa, nu mai este necesară prezentarea declaraţiei părinţilor/tutorilor la ieşirea din România.
Şeful guvernului de la Roma, democratul Paolo Gentiloni (centru-stânga) a anunţat amânarea până la toamnă a votului din Senat asupra controversatei legi Ius Soli, având ca scop acordarea cetăţeniei italiene copiilor născuţi pe teritoriul Italiei care au părinţi străini. Deja adoptat de deputaţi, proiectul a fost dezbătut de senatorii unde a provocat dezbateri aprinse între stânga, care îl apără, şi dreapta, care i se opune cu înverşunare. Conform legislaţiei în vigoare, un copil născut în Italia primeşte cetăţenia acestei ţări numai dacă cel puţin unul dintre părinţii săi este cetăţean italian, în timp ce copiii ai căror părinţi sunt amândoi străini pot primi cetăţenia italiană numai la împlinirea vârstei de 18 ani şi dacă au stat în Italia în mod legal un anumit interval de timp. Reamintim că, în Peninsulă trăieşte cea mai mare comunitate de români din afara graniţelor. În 2015, datele Institutului italian de statistică arătau că în această ţară trăiesc peste 1,1 milioane de români.
