Jurnal românesc – 24.05.2017

Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu,
i-a transmis lui Peter Stenlund, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe finlandez, că România nu poate sta indiferentă faţă de situaţia Cameliei
Smicală, adăugând că partea română doreşte un dialog constructiv cu autorităţile finlandeze, care să conducă la obţinerea accesului autorităţilor române competente la copiii
acesteia. Cei doi oficiali au discutat, marţi, la Bucureşti, după ce, duminică,
zeci de persoane s-au adunat în faţa Ambasadei Finlandei pentru a protesta faţă de modul în care este gestionat cazul Cameliei Smicală, ai cărei copii, Mihai şi Maria, au fost reţinuţi de către autorităţile finlandeze.Conform
MAE român, ambii minori rezultaţi din căsătoria încheiată de ea în Finlanda
deţin dublă cetăţenie, română şi finlandeză. Din perspectiva autorităţilor de
la Helsinki, cetăţenia efectivă atât a mamei, cât şi a minorilor este cea
finlandeză, care prevalează în raport cu cetăţenia română. Acest aspect a fost
evidenţiat constant de către partea finlandeză cu ocazia solicitărilor şi
demersurilor diplomatice şi de asistenţă consulară ale Ambasadei României la
Helsinki.

Mihai Pelin, 24.05.2017, 12:12

Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu,
i-a transmis lui Peter Stenlund, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe finlandez, că România nu poate sta indiferentă faţă de situaţia Cameliei
Smicală, adăugând că partea română doreşte un dialog constructiv cu autorităţile finlandeze, care să conducă la obţinerea accesului autorităţilor române competente la copiii
acesteia. Cei doi oficiali au discutat, marţi, la Bucureşti, după ce, duminică,
zeci de persoane s-au adunat în faţa Ambasadei Finlandei pentru a protesta faţă de modul în care este gestionat cazul Cameliei Smicală, ai cărei copii, Mihai şi Maria, au fost reţinuţi de către autorităţile finlandeze.Conform
MAE român, ambii minori rezultaţi din căsătoria încheiată de ea în Finlanda
deţin dublă cetăţenie, română şi finlandeză. Din perspectiva autorităţilor de
la Helsinki, cetăţenia efectivă atât a mamei, cât şi a minorilor este cea
finlandeză, care prevalează în raport cu cetăţenia română. Acest aspect a fost
evidenţiat constant de către partea finlandeză cu ocazia solicitărilor şi
demersurilor diplomatice şi de asistenţă consulară ale Ambasadei României la
Helsinki.

Mulţi dintre
românii care muncesc în Germania se confruntă cu probleme precum neplata salariilor
şi a orelor suplimentare sau cu faptul că nu li se încheie contracte de muncă -
au atras atenţia participanţii la o dezbatere care a avut loc marţi, la
Bucureşti. Sindicatele din Germania, împreună cu cele din ţările de origine ale
lucrătorilor migranţi, încearcă să prevină şi să combată astfel de situaţii
printr-un proiect de consiliere gratuită. Reprezentanţii proiectului au făcut
unele recomandări românilor care intenţionează să lucreze în această ţară. Astfel,
dacă semnează un contract în Germania, de exemplu, cu o agenţie de muncă
temporară, să verifice clauzele contractuale, iar dacă documentul este în limba
germană să apeleze la sprijinul unui traducător sau al unei persoane vorbitoare
de limbă germană, pentru a înţelege conţinutul său. În plus, să se informeze în
ce zonă urmează să ajungă în Germania şi să se documenteze dacă există centre
de consiliere, unde pot apela pentru a primi sprijin în cazul în care sunt
confruntaţi cu probleme ce ţin de raportul de muncă. În prezent, aproximativ
300 mii de români muncesc în Germania.

Autoritatea
Electorală Permanentă informează că 75 de cetăţeni români rezidenţi în Italia
au solicitat şi au primit adeverinţele necesare pentru a-şi putea înscrie
candidatura la alegerile locale din această ţară. Adeverinţa eliberată de
Autoritatea Electorală Permanentă atestă faptul că, potrivit evidenţelor
autorităţilor române, solicitanţii nu au nicio interdicţie în ceea ce priveşte
exercitarea drepturilor electorale şi nici nu se află sub incidenţa unei
hotărâri judecătoreşti definitive prin care să fie condamnaţi la pierderea
drepturilor electorale. Din cei 75 de potenţiali candidaţi români la alegerile
locale din Italia, 51 sunt femei şi 24 sunt bărbaţi. Vârsta medie a cetăţenilor
români care intenţionează să intre în cursa electorală pentru ocuparea unui loc
de consilier local în Italia este de 39 de ani. Scrutinul local va avea loc în
Italia la data de 11 iunie în 1.021 de localităţi.

Basarabeanul Veaceslav Şaramet a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni printr-o decizie a premierului Sorin Grindeanu. De
profesie medic stomatolog, ela înfiinţat Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni din
Bucureşti, pe care a coordonat-o timp de 6 ani. În 2011, împreună cu alte
12 asociaţii din toată ţara, a fondat Federaţia Asociaţiilor de Basarabeni din
România. Aceasta este singura organizaţie reprezentativă la nivel naţional
a tinerilor originari din Republica Moldova aflaţi la studii în România.