Jurnal românesc – 17.03.2017
România poate accesa fonduri europene pentru modernizarea a 280 de
spitale şi unităţi sanitare, însumând 250 de milioane de euro – a declarat, la
Bucureşti, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu. Potrivit
acesteia, au fost deja identificate 42 de spitale judeţene care vor intra
într-un proces de reabilitare şi extindere. Corina Creţu a precizat că speră
ca, anul viitor, să înceapă construirea a trei spitale regionale – la Cluj
(nord-vest), Craiova (sud) şi Iaşi (nord-est).
Daniela Budu, 17.03.2017, 12:30
România poate accesa fonduri europene pentru modernizarea a 280 de
spitale şi unităţi sanitare, însumând 250 de milioane de euro – a declarat, la
Bucureşti, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu. Potrivit
acesteia, au fost deja identificate 42 de spitale judeţene care vor intra
într-un proces de reabilitare şi extindere. Corina Creţu a precizat că speră
ca, anul viitor, să înceapă construirea a trei spitale regionale – la Cluj
(nord-vest), Craiova (sud) şi Iaşi (nord-est).
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a avut,
timp de trei zile, în Italia, discuţii cu oficiali italieni şi cu muncitori
români aflaţi la muncă în fermele siciliene despre formele de exploatare şi
abuz la care sunt supuşi conaţionalii. România şi Italia au convenit asupra
înfiinţarii unui centru de sprijin şi asistenţă pentru persoanele susceptibile
traficului, cât şi pentru victimele acestuia, precum şi operaţionalizarea unui
număr de unităţi mobile care să ofere asistenţă în teren, servicii de
consiliere şi asistenţă medicală. Autorităţile italiene au transmis oficialilor
de la Bucureşti că numărul de români aflaţi în condiţii ilegale şi fără
posibilităţi de comunicare este foarte mare, de acolo şi pericolul ca aceştia
să ajungă în situaţia de a fi supuşi exploatării şi abuzurilor. Vizita a avut
loc în contextul dezvăluirilor săptămânalului The Observer, care a
scris despre mii de românce exploatate în sudul Italiei, unde ar trăi în
condiţii asemănătoare sclaviei.
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a fost invitată de
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Sofia să împărtăşească experienţa
României în domeniul luptei anticoruptie. În faţa magistraţilor bulgari şi a
unui mare număr de ziarişti şi de reprezentanţi ai unor ONG-uri, Laura Kovesi a
prezentat rolul DNA în justiţia română şi a răspuns întrebărilor. Ea a amintit
că, în 2006, în tribunalele din România au fost introduse 360 de acte de
acuzare pentru corupţia la nivel înalt, iar patru ani mai târziu, numărul celor
acuzaţi a depăşit 900 ca să ajungă, în anul 2016, la 1273. 880 de funcţionari
de stat, printre care miniştri, deputaţi, primari şi magistraţi au fost
condamnaţi cu sentinţă definitivă, anul trecut.
După vizita în România, delegaţia FMI a recomandat acesteia să
crească absorbţia fondurilor europene şi colectarea veniturilor de către Fisc
şi să susţină în continuare lupta împotriva corupţiei. Romania nu are, în
prezent, în derulare niciun acord de finanţare cu FMI. Cel mai recent acord, care
a expirat, fără o concluzie clară, în septembrie 2013, a avut o valoare de două
miliarde de euro, însă autorităţile de la Bucureşti nu au accesat fonduri.
Producătorii români de lapte afectaţi de supraproducţia mondială din
acest sector vor primi ajutoare financiare pentru a-şi reduce activitatea.
Guvernul le va acorda fermierilor 14 euro la fiecare o sută de litri de lapte
de vacă pe care renunţă să îi mai livreze. Reducerea pentru care se solicită
ajutor trebuie să fie, însă, de minimum 1.500 de litri. Criza laptelui este
generată şi de embargoul impus de Rusia produselor agricole şi alimentare
provenite din ţările Uniunii Europene.