Jurnal românesc – 23.01.2017
Aproximativ 30.000 de persoane au ieşit, duminică, pe străzile din
Bucureşti pentru a protesta faţă de intenţia Guvernului de a impune ordonanţe de
urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal. La protest s-a alăturat şi
preşedintele Klaus Iohannis. Manifestaţia de duminică a fost una din cele mai
mari din Capitală din ultimii zece ani. Proteste au avut loc, însă, în aproape
toate marile oraşe din ţară, cu o prezenţă masivă în Cluj, Iaşi, Timişoara şi
Braşov. Potrivit presei de la Bucureşti, proteste anti-amnistie şi graţiere au
avut loc, de asemenea, în mari oraşe europene, la Paris, Londra, Oslo,
Copenhaga şi Milano.
Roxana Vasile, 23.01.2017, 13:08
Aproximativ 30.000 de persoane au ieşit, duminică, pe străzile din
Bucureşti pentru a protesta faţă de intenţia Guvernului de a impune ordonanţe de
urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal. La protest s-a alăturat şi
preşedintele Klaus Iohannis. Manifestaţia de duminică a fost una din cele mai
mari din Capitală din ultimii zece ani. Proteste au avut loc, însă, în aproape
toate marile oraşe din ţară, cu o prezenţă masivă în Cluj, Iaşi, Timişoara şi
Braşov. Potrivit presei de la Bucureşti, proteste anti-amnistie şi graţiere au
avut loc, de asemenea, în mari oraşe europene, la Paris, Londra, Oslo,
Copenhaga şi Milano.
Proiectul de buget al României pe 2017 a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor
Publice. Conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi
proiecţia acesteia pe anii 2018-2020, bugetul este configurat pe o creştere
economică de 5,2% în acest an şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, iar
deficitul bugetar este estimat la 2,96% din PIB. Pentru proiectul de buget pe
2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o
inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un
curs mediu al euro de 4,46 lei. La finalul anului 2017, se aşteaptă o majorare
a numărului de salariaţi de 4,3%. Proiectul de buget pe 2017 are următoarele
direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii
sporite şi reducerea taxelor. La capitolul Investiţii, alocarea bugetară prevede
fonduri în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură şi creşterea
absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare.
România face parte din grupul celor şase state care vor deţine, pe
parcursul anului 2017, preşedinţia Conferinţei pentru Dezarmare de la Geneva şi
îşi exercită mandatul în perioada 23 ianuarie – 19 februarie. Potrivit
Ministerului de Externe, preluarea preşedintei acestei Conferinţe reprezintă o
nouă oportunitate pentru România de a reitera sprijinul politic ferm pentru
acest for multilateral de negociere în domeniul dezarmării şi pentru eforturile
de revitalizare a activităţilor sale, prin adoptarea cât mai curând posibil,
prin consens, a unui program de lucru. Activitatea de fond a Conferinţei pentru
Dezarmare a rămas blocată, în ultimii ani, din cauza imposibilităţii adoptării
programului de lucru. Conferinţa pentru Dezarmare este forumul consacrat pentru
realizarea de progrese pe temele de interes larg în domeniul dezarmării
nucleare şi neproliferării. În prezent, Conferinţa are în atenţie următoarele
teme: dezarmarea nucleară, prevenirea cursei înarmărilor în spaţiul
extra-atmosferic, garanţiile negative de securitate şi transparenţa în domeniul
armamentelor.
