Jurnal românesc – 15.11.2016 UPDATE
România doreşte în continuare
să rămână un partener strategic, un partener serios, credibil pentru Republica
Moldova, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis. El a mai spus ca
Bucureştiul va ajuta şi în viitor autorităţile centrale de la Chişinău dar şi
pe cele locale. Seful statului român a reafirmat că cea mai bună cale de urmat
pentru Republica Moldova este calea europeană. Guvernul de
la Bucuresti şi-a exprimat, la rândul său, speranţa că instituţiile fundamentale
din Republica Moldova vor colabora pentru asigurarea stabilităţii politice a
ţării, pentru continuarea agendei de reforme şi a procesului de modernizare,
menite să suţină parcursul european al Republicii Moldova. Scrutinul
prezidenţial a fost câştigat de socialistul Igor Dodon.
Roxana Vasile, 15.11.2016, 18:56
România doreşte în continuare
să rămână un partener strategic, un partener serios, credibil pentru Republica
Moldova, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis. El a mai spus ca
Bucureştiul va ajuta şi în viitor autorităţile centrale de la Chişinău dar şi
pe cele locale. Seful statului român a reafirmat că cea mai bună cale de urmat
pentru Republica Moldova este calea europeană. Guvernul de
la Bucuresti şi-a exprimat, la rândul său, speranţa că instituţiile fundamentale
din Republica Moldova vor colabora pentru asigurarea stabilităţii politice a
ţării, pentru continuarea agendei de reforme şi a procesului de modernizare,
menite să suţină parcursul european al Republicii Moldova. Scrutinul
prezidenţial a fost câştigat de socialistul Igor Dodon.
Mii
de persoane au protestat în ultimele zile la Chişinău şi în România faţă de
neregulile înregistrate în timpul alegerilor prezidenţiale din Republica
Moldova. Printre neregulile semnalate de observatori se numără votul organizat
în localităţile din apropierea Transnistriei, unde alegători ai lui Igor Dodon
au fost duşi cu autobuzele, şi faptul că nu au ajuns buletinele de vot pentru
alegători din diaspora aflaţi în ţări în care contracandidata pro-europeană a
lui Igor Dodon, Maia Sandu, a fost preferată.
Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a
pledat, la Bruxelles, pentru ca industria românească de apărare şi sectorul de
cercetare tehnologică să aibă şanse de dezvoltare în peisajul european. El
a precizat că MApN şi Ministerul Economiei
se vor asigura că operatorii economici români vor valorifica această şansă.
Motoc a participat, luni şi marţi, la reuniunile Consiliului Afaceri
Externe (CAE) şi Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare. Potrivit
unui comunicat al MAPN remis, marţi, Agerpres, reuniunea CAE a deschis procesul
de implementare a Strategiei Globale a UE în domeniul apărării şi securităţii
şi a stabilit direcţiile generale de acţiune pentru dezvoltarea Politicii de
Securitate şi Apărare Comună (PSAC). Conform comunicatului, pentru România este
extrem de importantă maniera în care evoluţia PSAC va fi reflectată în
acţiunile viitoare ale Agenţiei Europene de Apărare. O parte dintre deciziile
luate vor fi extinse până în 2019, când România îşi va asuma Preşedinţia Consiliului
UE.
Anul viitor, România va avea cel mai mic nivel al veniturilor
fiscale din ultimii 20 de ani ca urmare a reducerilor de taxe şi impozite
curpinse în noul Cod Fiscal, a afirmat, marţi, preşedintele Consiliului Fiscal,
Ionuţ Dumitru. El spune că, o continuare la nesfârşit a acestor reduceri poate
duce chiar la disoluţia statului, pentru că un stat cu venituri foarte mici nu
prea poate supravieţui. Preşedintele Consiliului Fiscal a avertizat şi în
privinţa deficitului bugetar, că există riscul de a depăşi ţinta de 3% din
Produsul Intern Brut.
Numărul
turiştilor străini care au vizitat România în acest an se ridică la circa 1,3
milioane, ceea ce reprezintă o creştere cu aproape 20% faţă de 2015, a declarat
marţi, la Deva, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc
(FPTR), Gheorghe Fodoreanu. Cei mai multi turişti sunt din Germania, Franţa,
Anglia, Italia şi Spania. Potrivit lui Fodoreanu, încasările din turismul de
incoming pot fi estimate la circa 1,2 miliarde de euro pentru 2015, iar pentru
anul acesta există un potenţial de creştere până la 1,5 miliarde euro. El a mai
arătat că veniturile aduse de turiştii străini în România reprezintă acum circa
1,5% din PIB, comparativ cu Bulgaria, unde reprezintă 3,5% din PIB, sau Ungaria
unde se ridică la aproximativ 12-14% din PIB.