Jurnal românesc – 24.06.2016
Specialiştii Băncii Naţionale a României consideră că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar afecta dezvoltarea României, însă impactul ar fi relativ redus, în jur de 0,5 puncte procentuale din PIB. Pe de altă parte, Brexit-ul le-ar putea strica planurile românilor care vor să lucreze în Marea Britanie, deoarece accesul pe piaţa forţei de muncă va fi mai dificil. BNR aminteşte că sunt, deja, peste 180 de mii de romani care muncesc în Regatul Unit cu forme legale. În schimb, Brexitul ar putea deschide pentru România poarta către investiţii noi, într-un moment în care este nevoie de investiţii străine directe, spun analiştii economici.
Valentin Țigău, 24.06.2016, 12:10
Specialiştii Băncii Naţionale a României consideră că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar afecta dezvoltarea României, însă impactul ar fi relativ redus, în jur de 0,5 puncte procentuale din PIB. Pe de altă parte, Brexit-ul le-ar putea strica planurile românilor care vor să lucreze în Marea Britanie, deoarece accesul pe piaţa forţei de muncă va fi mai dificil. BNR aminteşte că sunt, deja, peste 180 de mii de romani care muncesc în Regatul Unit cu forme legale. În schimb, Brexitul ar putea deschide pentru România poarta către investiţii noi, într-un moment în care este nevoie de investiţii străine directe, spun analiştii economici.
Premierul Dacian Cioloş şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-au întâlnit,
joi, pentru a discuta despre proiecte importante pentru Guvern, a declarat
purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu. Confirmăm că s-au
întâlnit, aşa cum premierul s-a întâlnit şi cu alţi lideri ai partidelor
parlamentare. Au fost discuţii despre proiecte importante pentru Guvern pentru
care s-a cerut sprijin parlamentar, a afirmat Iolu. Printre temele
discutate s-au numărat aderarea la Spațiul Schengen şi eliminarea vizelor pentru cetăţenii
români care călătoresc în Canada, subiecte pe care premierul nu le doreşte folosite în
campania electorală.
In România, taxele şi impozitele locale vor putea fi plătite, din
toamnă, pe internet, prin sistemul Ghişeul.ro. Anunţul a fost facut, joi, de ministrul comunicaţiilor, Marius
Bostan, în cadrul unei conferinţe pe tema protecţiei datelor. Ministrul a precizat, in context, că sediile
trezoreriilor vor fi dotate cu dispozitive ce vor permite plata cu cardul.
Familia Regală a României a precizat, joi, că primeşte cu încredere
proiectul de lege privind Casa Regală, pus în dezbatere publică de către
Guvernul de la Bucureşti. Legea are ca scop consolidarea pe termen lung a
rolului Casei Regale a României în societate, prin recunoaşterea personalităţii
sale juridice si prevede recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a
României ca poziţie de demnitate publică. Se apreciază că măsurile adoptate sunt
necesare pentru continuarea activităţii unei instituţii simbol al cărei
conducător a fost şef al statului timp de 81 de ani din istoria constituţională
a României, iar din 1947 până astăzi reprezintă un reper de moralitate,
continuitate şi reprezentativitate a naţiunii şi a valorilor sale.
Republica Moldova a marcat, joi, 26 de ani de la adoptarea
Declaraţiei de Suveranitate, care a precedat independenţa faţă de Uniunea
Sovietică. Preşedintele Nicolae Timofti afirmă că aniversarea coincide cu un
nou moment important pentru viitorul ţării – intrarea în vigoare, de la 1
iulie, a acordului de asociere la Uniunea Europeană. Conform Declaraţiei de
Suveranitate, Republica Sovietică Socialistă Moldova era proclamată un stat
suveran, unitar şi indivizibil, iar suveranitatea devenea o condiţie necesară
pentru statalitatea Moldovei. Printre altele, declaraţia stipula că toate
bunurile terestre, aeriene şi subterane aparţin exclusiv Moldovei, se menţiona
despre respectarea statutului ONU şi participarea la crearea unui nou sistem de
securitate în Europa. De asemenea, importanţa declaraţiei este că se puneau
bazele pentru elaborarea Constituţiei Moldovei. La 23 iunie 1990, Republica
Sovietică Socialistă Moldovenească a devenit a 6-a republică din fosta URSS
care îşi declara suveranitatea. Statele Baltice, Lituania, Letonia şi Estonia
au adoptat declaraţii privind suveranitatea lor, încă în anii 1988 – 1989.
