Jurnal românesc – 4.03.2016
Preşedintele Klaus Iohannis
a declarat că Armata Română este unul dintre pilonii
Statului, o instituţie fundamentală, pe care cetăţenii o privesc cu respect şi
mândrie. Am deplină încredere în Armata Română, a mai spus şeful statului, la
prezentarea bilanţului MAPN pe 2015. Prezent, şi el, la eveniment, premierul
tehnocrat Dacian Ciolos a apreciat că România va continua să fie furnizor de
securitate la frontiera estică a NATO şi a UE, într-un context geopolitic
complicat. El a subliniat că, în acest sens, este determinantă creşterea
bugetului Apărării la minimum 2% din PIB în 2017 şi menţinerea cel puţin la
acest nivel în următorul deceniu.Ministrul
Apărării, Mihnea Motoc, a afirmat că românii au aşteptări mari de la Armată şi
de la NATO şi a apreciat că 2016 va fi
un an mai intens ca precedentul. Se poate conta pe Armată că îşi va îndeplini
pe de-a-ntregul misiunile şi sarcinile’, a adăugat Motoc.
Florentin Căpitănescu, 04.03.2016, 12:10
Preşedintele Klaus Iohannis
a declarat că Armata Română este unul dintre pilonii
Statului, o instituţie fundamentală, pe care cetăţenii o privesc cu respect şi
mândrie. Am deplină încredere în Armata Română, a mai spus şeful statului, la
prezentarea bilanţului MAPN pe 2015. Prezent, şi el, la eveniment, premierul
tehnocrat Dacian Ciolos a apreciat că România va continua să fie furnizor de
securitate la frontiera estică a NATO şi a UE, într-un context geopolitic
complicat. El a subliniat că, în acest sens, este determinantă creşterea
bugetului Apărării la minimum 2% din PIB în 2017 şi menţinerea cel puţin la
acest nivel în următorul deceniu.Ministrul
Apărării, Mihnea Motoc, a afirmat că românii au aşteptări mari de la Armată şi
de la NATO şi a apreciat că 2016 va fi
un an mai intens ca precedentul. Se poate conta pe Armată că îşi va îndeplini
pe de-a-ntregul misiunile şi sarcinile’, a adăugat Motoc.
Ministrul
delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a
întâlnit, joi, 3 martie, în Italia, cu prefectul de Bologna, Ennio Mario
Sodano, şi cu primarul oraşului, Virginio Merola. Potrivit unui comunicat al
Ministerului de Externe, cu această ocazie a fost subliniată importanţa
promovării consecvente a membrilor comunităţii româneşti în structurile de
reprezentare şi administrative din Italia. Ministrul Stoenescu a apreciat
sprijinul pe care autorităţile din Peninsula îl acordă membrilor comunităţii
româneşti în procesul de integrare. De asemenea, a fost evidenţiată contribuţia
semnificativă pe care comunitatea românească o are la bunul mers al societăţii
şi economiei italiene. Agenda ministrului delegat a inclus şi o întrevedere cu
Gianpiero Bocci, subsecretar de stat în Ministerul de Interne de la Roma. Cei
doi şi-au arătat deschiderea pentru o colaborare eficientă în procesul
electoral organizat de autorităţile române în 2016.
Comisarul
european pentru politică regională, Corina Creţu, a exprimat, joi, la
Bucureşti, îngrijorarea Executivului comunitar faţă de ritmul lent al României in
deschiderea sesiunii de proiecte pentru exerciţiul financiar al UE din perioada
2014 – 2020. Oficialul european a avertizat autorităţile de la Bucureşti că, pe
termen scurt, există riscul ca România să piardă trei, patru miliarde de euro,
în cazul în care nu se iau măsuri. La rândul său, vicepremierul Vasile Dâncu a
apreciat că, în ultimii ani, România putea să aibă un ritm de absorţie mult mai
bun. El a mai spus că, din cauza sistemului de achiziţii publice, cooperarii
inter-instituţionale şi a lipsei de experienţă, România a avut o rată scăzută
în atragerea fondurilor europene.
România este un
partener economic strategic pentru Ungaria, în măsura în care schimburile
comerciale bilaterale s-au ridicat, anul trecut, la 7,3 miliarde de euro.
Declaraţia a fost făcută de secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe,
László Szabó, la un forum economic organizat la Budapesta. Potrivit acestuia,
cele mai importante domenii de colaborare sunt industria energiei,
transporturile şi turismul. Prezent la forum, secretarul de stat în Ministerul
de Externe de la Bucureşti, Alexandru Micula, a afirmat că, în 2015,
schimburile comerciale bilaterale au atins un nivel record. Firmele româneşti
au investit aproximativ 200 de milioane de euro în Ungaria, unde funcţionează
şapte mii de întreprinderi româneşti mici şi mijlocii, a precizat Micula.