Jurnal românesc – 16.09.2015
Bogdan Matei, 16.09.2015, 12:10
Dacă va exista voinţă politică,legea
votului prin corespondenţă va putea fi adoptată de Parlament până pe 15
noiembrie – a afirmat preşedintele Comisiei de Cod Electoral, Mihai Voicu.
Marţi, la prima şedinţă pe această temă, Comisia a înregistrat problemele
tehnice reclamate de reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi de cei
ai asociaţiilor româneşti din străinătate. Aceştia au cerut răspunsuri legate
de tipul de alegeri la care se poate aplica votul prin corespondenţă,
categoriile de alegători care pot participa sau momentul la care se aplică
procedura votului prin corespondenţă, înainte sau în ziua scrutinului. Comisia
de Cod Electoral va avea o nouă şedinţă săptămâna viitoare.
Şi preşedintele Klaus Iohannis a repetat că
asigurarea condiţiilor pentru exercitarea dreptului de vot al românilor din
diaspora este esenţială şi a cerut ca, până la finalul acestei sesiuni
parlamentare, să fie reglementată introducerea votului prin corespondenţă. El a facut aceste declaraţii la o conferinţă despre potenţialul
strategic al diasporei româneşti, la care şi-a exprimat speranţa că tinerii instruiţi
şi formaţi în străinătate vor reveni în ţară. Preşedintele a pledat pentru recunoaşterea diplomelor şi
echivalarea studiilor acestora, ca o soluţie pentru a opri exodul intelectualilor ce aleg să rămână în străinătate.
Aproape
un milion de turişti străini au vizitat Romania în primele 6 luni ale acestui
an, iar
cheltuielile totale ale acestora au depăşit echivalentul a circa 585 de
milioane de euro, informează Institutul Naţional de Statistică. Principalele
motive ale sejururilor au fost afacerile, participarea la congrese, conferinţe,
cursuri, târguri şi expoziţii, precum şi călătoriile în scop particular. In 2014, numărul turiştilor straini a fost de 1,9
milioane, iar cheltuielile acestora au atins 1,6 miliarde euro, Romania
clasându-se pe ultimul loc în UE la acest capitol.
Ambasadorul britanic la Bucureşti, Paul Brummell, a anunţat, pe
contul său de Twitter, că mai multe companii din ţara lui vor să investească în
România în domeniul energetic şi în infrastructură. El a adăugat, însă, că
orice decizie în acest sens depinde de nivelul taxelor, de cât de predictibilă
este legislaţia şi de reducerea corupţiei.
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare,
Angel Tîlvăr, a deschis noul an şcolar la Liceul românesc ‘Mihai Eminescu’ din
Sofia, în cadrul unei ceremonii care a marcat darea în folosinţă a noului sediu
al instituţiei. El a subliniat rolul esenţial al educaţiei pentru păstrarea
identităţii naţionale în comunităţile istorice româneşti. Tîlvăr a mai avut
întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţilor şi ai cultelor religioase româneşti
din Bulgaria, precum şi întrevederi cu reprezentanţi ai autorităţilor de la
Sofia.
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a primit-o, la Bucureşti, pe
Irina Vlah, preşedintele Comitetului Executiv al Unităţii Teritorial-Autonome
Găgăuzia (UTAG), din sudul Republicii Moldova. În calitate de aşa-numit başcan
al Găgăuziei, aceasta este membru al Guvernului de la Chişinău. Ministrul a
evocat precedenta lor întrevedere, de la Comrat, în marja căreia a avut loc şi
inaugurarea Centrului de informare al României deschis la Universitatea de Stat
din oraş şi a declarat că oferta de cooperare şi asistenţă a Bucureştiului
vizează susţinerea procesului de dezvoltare socio-economică şi de modernizare a
Republicii Moldova şi se adresează tuturor cetăţenilor statului vecin,
indiferent de etnie. Turcofoni de confesiune creştin-ortodoxă, majoritatea
găgăuzilor preferă, potrivit sondajelor de opinie, reapropierea de Moscova, iar
başcanul Vlah a fost aleasă cu susţinerea socialiştilor pro-ruşi.
Leul moldovenesc continuă să se deprecieze, în
pofida măsurilor adoptate de banca centrală de la Chişinău, ceea ce, potrivit
experţilor, ar putea conduce la un nou val de scumpiri pe piaţa internă.
Printre factorii interni care au dus la deprecierea faţă de principalele valute
de referinţă sunt creşterea lichidităţilor în sistemul bancar, prin emisii
menite să crediteze băncile aflate sub administrare specială, ieşirile masive
de capital din republică, precum şi sistarea asistenţei financiare externe, ca
rezultat a lipsei unui acord cu FMI.
