Jurnal românesc – 10.08.2015
Mihai Pelin, 10.08.2015, 12:05
În România, mentalitatea populaţiei faţă de învăţământul
profesional începe să se schimbe, pentru că lumea conştientizează din ce în ce
mai mult că e mai bine să ai o meserie decât să fii şomer cu diplomă, crede
Anca Hociotă, manager în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane. Potrivit
Ziarului Finaciar, la Braşov, în acest an, şcoala profesională
de stat Kronstadt reuşeşte să aibă în prezent concurenţă pe locurile scoase la
concurs. Dintre cei peste 100 de absolvenţi de anul trecut ai acestei şcoli
profesionale, cei mai mulţi – dacă nu chiar toţi – termină liceul la seral şi
îşi doresc să meargă la facultate. Companiile angajatoare îi încurajează în
acest sens, pentru că sunt foarte buni, a mai spus Anca Hociotă. Învăţământul
profesional din România a fost desfiinţat în 2009 şi reînfiinţat în 2012, la
cererea angajatorilor, care nu mai găseau meseriaşi disponibili. În 2013 -
cel mai recent an pentru care există statistici – în învăţământul profesional erau
înscrişi mai puţin de 26.000 de elevi faţă de peste 200.000, câţi erau înscrişi
în 1993.
Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) din Romania a început verificarea
persoanelor fizice cu venituri mari care prezintă risc fiscal, adică a celor care
au o avere ce nu poate fi justificată de veniturile declarate. În atenţia
inspectorilor de la Fisc au intrat persoanele fizice cu avere semnificativă,
constând în imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, depuneri
importante în conturi bancare din România sau din străinătate, nejustificată de
veniturile declarate. Din
totalul de 14,3 milioane de persoane care obţin venituri impozabile, ANAF a
selectat circa 300 de mii, iar dintre acestia, aproape 8.000 au fost propusi pentru
verificare amanunţită. E vorba, in principal, de interlopi, vedete din
show-biz, dar şi patroni bogati ai unor firme sărace.
Verificările ANAF presupun mai multe etape, care vor dura cel mult şase luni
sau, dacă sunt necesare informaţii din străinătate, chiar un an.
Reprezentanţi ai
comunităţilor româneşti din diaspora, parlamentari din România şi din Republica
Moldova, precum şi conferenţiari din principalele centre universitare din ţară
participă la cea de-a XIII-a ediţie a Universităţii de Vară de la la Izvoru Mureşului,
care are loc până pe16 august. ICR, prin Direcţia Români din Afara
Graniţelor, susţine participarea la această manifestare a 80 de lideri de
asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din
vecinătatea României şi diaspora. Tema ediţiei este ‘România şi românii de la
frontiera Uniunii Europene şi NATO’, printre subiectele dezbătute numărându-se
cele care vizează problematica drepturilor minorităţilor româneşti din jurul
frontierelor şi din Balcani, dar şi apropierea dintre România şi Basarabia sau
situaţia românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Printre invitaţii
din acest an se mai numără preşedintele României,Klaus Iohannis, premierul
Victor Ponta dar şi reprezentanţii comisiilor care răspund de problematica românilor
de pretutindeni în Parlamentul de la Bucureşti, miniştri, jurnalişti, studenţi.
