Jurnal românesc – 13.07.2015
Mihai Pelin, 13.07.2015, 13:14
La Arad (vest) a fost inaugurată în acest weekend prima legătură pe autostradă dintre România şi un alt stat european. Este vorba despre tronsonul autostrăzii A1 dintre Nădlac şi Arad şi noul punct de trecere a frontierei, Nădlac II, care face legătura cu autostrada maghiară M43. Acesta este deschis traficului internaţional de persoane şi mărfuri, cu zece benzi de acces pe sensul de intrare şi zece pe cel de ieşire. Aici este interzis transportul de mărfuri periculoase sau care trebuie supuse controlului fitosanitar şi veterinar, precum şi tranzitul vehiculelor lente. Potrivit poliţiei, acest nou punct de frontieră se alătură celor 13 deschise traficului internaţional la graniţa României cu Ungaria, care au fost tranzitate, anul trecut, de peste 17,4 milioane de călători şi aproximativ 6,3 milioane mijloace de transport. Lungimea frontierei româno-ungare este de 447 km.
Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie a fondurilor europene de către România a atins 56%. România rămâne însă, în acest moment, singurul stat membru al UE care are o rată de absorbţie a fondurilor europene de sub 60% pentru exerciţiul 2007-2013. Potrivit şefului Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, printre motivele care au făcut ca aceasta să fie scăzută se numără birocraţia şi schimbarea regulilor în timpul jocului. Absorbtia fondurilor a fost ingreunata şi de întreruperea unor programe operationale din cauza suspiciunilor de fraudă sau iregularităţi în cheltuirea banilor europeni. În bugetul pentru 2014-2020, România are la dispoziţie 43 de miliarde de euro, din care 22 prin politica de coeziune.
Tinerii barasabeni unionişti care au plecat în urmă cu o săptămână din Chisinau au ajuns, duminica, la Bucuresti, unde au cerut autorităţilor române să găsească soluţii ca reunificarea Romaniei si Republicii Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona) să aibă loc cât mai curând. Ei au adus preşedintelui Klaus Iohannis declaraţia de Unire adoptată, pe 5 iulie, de circa 30 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, în cadrul unei mari adunări naţionale. Evenimentul a avut loc în spaţiul public în care au fost organizate marile proteste antisovietice din 1989-1990 şi unde, în august 1991, o alta Mare Adunare Naţională saluta proclamarea de catre Parlamentul de la Chisinau a independenţei faţă de Moscova. Marsul unioniştilor a fost salutat de Klaus Iohannis şi de premierul Victor Ponta. Amintim ca actuala Republica Moldova a fost creata pe o parte a teritoriilor romanesti rasaritene anexate de URSS in 1940, in urma unui ultimatum.
Guvernul de la Bucureşti începe săptămâna aceasta consultări cu partenerii sociali pe Legea salarizării personalului din domeniul bugetar, astfel încât aceasta să fie finalizată până la sfârşitul lunii septembrie. Actul normativ reprezintă una dintre priorităţile cabinetului condos de Victor Ponta şi are drept scop motivarea personalului şi combaterea corupţiei, a precizat ministrul muncii, Rovana Plumb. În noua lege, Executivul propune un salariu minim de 1.200 lei (270 euro) şi unul maxim de 22.000 lei (4955 euro), repartizate pe cinci clase de salarizare. Cel mai bine plătiţi bugetari vor fi preşedintele ţării, premierul, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Noile prevederi ar urma să intre în vigoare din 2016. Potrivit Ministerului Muncii, din cei aproape 1.200.000 de bugetari, aproximativ 900.000 au un salariu net sub 1.250 lei (281 euro).
