Jurnal românesc – 6.07.2015

30 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, reuniti in cadrul unei mari adunari nationale în centrul capitalei Chişinău, s-au pronunţat în favoarea unirii acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon, cu România vecina. Mitingul a fost convocat de organizatii non-guvernamentale din cele doua state, potrivit carora doar uniţi putem face faţă provocărilor viitorului, putem trăi mai bine la noi în ţară, ne putem bucura de o ţară mare, fără graniţe interne, fără oprelişti, cu un destin comun şi prosper pentru toţi românii”. Evenimentul a avut loc în spaţiul public în care au fost organizate marile mitinguri antisovietice din 1989-1990 si unde, in august 1991, o alta Mare Adunare Naţionala saluta proclamarea de catre Parlamentul de la Chisinau a independentei fata de Moscova. Amintim ca actuala Republica Moldova a fost creata pe o parte a teritoriilor romanesti rasaritene anexate de URSS in 1940, in urma unui ultimatum.

Mihai Pelin, 06.07.2015, 12:36

30 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, reuniti in cadrul unei mari adunari nationale în centrul capitalei Chişinău, s-au pronunţat în favoarea unirii acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon, cu România vecina. Mitingul a fost convocat de organizatii non-guvernamentale din cele doua state, potrivit carora doar uniţi putem face faţă provocărilor viitorului, putem trăi mai bine la noi în ţară, ne putem bucura de o ţară mare, fără graniţe interne, fără oprelişti, cu un destin comun şi prosper pentru toţi românii”. Evenimentul a avut loc în spaţiul public în care au fost organizate marile mitinguri antisovietice din 1989-1990 si unde, in august 1991, o alta Mare Adunare Naţionala saluta proclamarea de catre Parlamentul de la Chisinau a independentei fata de Moscova. Amintim ca actuala Republica Moldova a fost creata pe o parte a teritoriilor romanesti rasaritene anexate de URSS in 1940, in urma unui ultimatum.

Combaterea muncii la negru şi promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi s-au aflat în centrul vizitei pe care secretarul roman de stat în Ministerul Muncii, Ioana Cazacu, a făcut-o zilele trecute în Sicilia. Românii plecaţi la muncă în această zonă a Italiei lucrează în multe cazuri în condiţii foarte grele. În agricultură, ei sunt de multe ori exploataţi. A fost o vizită de lucru care a avut ca scop încurajarea cooperării în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în sudul Italiei şi în insule, a spus Ioana Cazacu. În urma acesteia, va fi lansata o campanie de informare în România, mai ales în zonele din ţară de unde pleacă cei mai mulţi români, in conditiile in care munca la negru şi exploatarea sunt strâns legate de intermedierea ilegală a forţei de muncă.

Turiştii români care şi-au preplătit vacanţe în Grecia nu vor fi afectaţi în perioada următoare de măsurile de limitare a retragerilor de numerar de la bancomate, impuse de autorităţile de la Atena în urma crizei financiare. Guvernul elen le-a dat asigurări turiştilor străini că îşi pot petrece vacanţa liniştiţi în Grecia, întrucât măsurile de control financiar vizează doar conturile din băncile autohtone. Potrivit estimărilor Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, peste 120.000 de români au optat în acest an pentru o vacanţă în Grecia. În primele cinci luni ale anului a fost înregistrată o creştere a vânzărilor de pachete turistice pentru această destinaţie cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014.

Guvernul român va reduce din această lună plafonul minim de finanţare prin ajutor de stat de la 10 la 3 milioane de euro, pentru ca şi companiile mai mici să poată depune solicitări, a anunţat ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici. El a precizat că executivul va emite o ordonanţă de urgenţă prin care vor fi simplificate condiţiile de acordare a banilor şi care vor viza în special firmele cu capital autohton. Totodată, ministrul finanţelor a mai anunţat că ştampila va fi eliminată de guvern printr-o altă ordonanţă, în zilele următoare, deoarece aceasta nu se mai foloseşte în prezent în Europa.

Primarii din 19 localităţi riverane Dunării din România şi Bulgaria au semnat vineri o declaraţie comună numită iniţiativa Traversările Dunării, prin care solicită parlamentarilor celor două ţări, Comisiei Europene, Parlamentului European şi Consiliului Europei să sprijine iniţiative legislative pentru realizarea infrastructurii necesare pentru 12 noi traversări peste fluviu. Potrivit iniţiatorilor, acestea ar urma să fie construite în următorii zece ani şi astfel media în partea inferioară a Dunării se va reduce de la o traversare la fiecare aproximativ 155 de kilometri la una la aproximativ 51 de kilometri. Susţinătorii acestei iniţiative spun că aceste noi soluţii vor fi realizate cu finanţare europeană.