Jurnal românesc – 22.04.2015
Preşedintele Klaus Iohannis apreciază că legea privind participarea la vot a diasporei bate, încă, pasul pe loc. Într-un mesaj postat pe Facebook, după ultimele consultări cu liderii partidelor parlamentare, el a amintit că în străinătate se află circa patru milioane de români şi că mulţi dintre ei au stat ore în şir la cozi, la prezidenţialele din noiembrie 2014, ca să voteze. Preşedintele a anunţat că urmăreşte cu mare atenţie evoluţia legislaţiei pe această temă şi că aşteaptă ca partidele parlamentare să-şi onoreze promisiunile.
Bogdan Matei, 22.04.2015, 12:20
Preşedintele Klaus Iohannis apreciază că legea privind participarea la vot a diasporei bate, încă, pasul pe loc. Într-un mesaj postat pe Facebook, după ultimele consultări cu liderii partidelor parlamentare, el a amintit că în străinătate se află circa patru milioane de români şi că mulţi dintre ei au stat ore în şir la cozi, la prezidenţialele din noiembrie 2014, ca să voteze. Preşedintele a anunţat că urmăreşte cu mare atenţie evoluţia legislaţiei pe această temă şi că aşteaptă ca partidele parlamentare să-şi onoreze promisiunile.
Aproape 80 000 de copii din România au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate – afirmă ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Angel Tîlvăr, care citează statistici întocmite de instituţii specializate. El recunoaşte, însă, că numărul lor real este mult mai mare şi că aceşti copii solicită o atenţie specială, întrucât asupra lor absenţa părinţilor apasă ca o povară imensă. Aşa cum atrag atenţia specialiştii, ei sunt predispuşi să se confrunte cu episoade de depresie, ce pot conduce şi la situaţii tragice – mai spune ministrul Tîlvăr. El solicită o acţiune concertată, care să implice şcoala, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul judeţelor, comunităţile locale şi familia, pentru a depista în timp util situaţiile în care copiii au nevoie de sprijin.
Comisia Europeană a aprobat acordarea de către autorităţile române a unui ajutor de stat temporar, în valoare de aproximativ 38 de milioane de euro, pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara. Executivul comunitar spune că demersul este conform cu normele europene în materie. Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 şi 2014, Combinatul Hunedoara, care deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi are 6.500 de angajaţi, se confruntă cu probleme grave de lichiditate.
România a fost condamnată din nou la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa unei investigaţii efective în dosarul Revoluţiei anticomuniste din 1989. Autorităţile trebuie să plătească 15.000 de euro văduvei unui bărbat omorât în casă de un glonţ care a trecut prin fereastră. Ancheta a fost deschisă în 1990 de Parchetul Militar Bucureşti, dar n-a fost finalizată nici în 2009, când femeia s-a adresat CEDO. Alte opt persoane, victime ale revoluţiei sau care şi-au pierdut rudele în decembrie 89, au fost despăgubite cu câte 8.000 de euro printr-o decizie a CEDO din luna martie.
CEDO a condamnat şi Federaţia Rusă în cazul unui cetăţean al Republicii Moldova, ucis acum trei ani de un militar rus. Conform deciziei CEDO, Rusia trebuie să achite familiei victimei 35.000 de euro despăgubiri şi 5.580 de euro cheltuieli de judecată. În vârstă de doar 18 ani, Vadim Pisari a fost împuşcat mortal în dimineaţa zilei de 1 ianuarie 2012, lângă un pod peste râul Nistru, care desparte Transnistria de restul Republicii Moldova. Autorităţile de la Chişinău au iniţiat o anchetă penală, dar militarul a fost repatriat de autorităţile ruse şi ulterior achitat.