Jurnal românesc – 14.04.2015
Vă reamintim că Institutul Cultural Român de la Tel Aviv susține prezența baritonului Sebastian Catană și a baritonului Ionuț Pascu în roluri principale din opera Nabucco de Giuseppe Verdi, pe scena Operei din Tel Aviv, Israel. Spectacolul este regizat de Stefano Mazzonis şi dirijat de Daniel Oren (Israel) și Francesco Ivan Ciampa (Italia). Din distribuția internațională mai fac parte artiști din Italia, Coreea, Rusia, Portugalia, Ucraina și Israel. Spectacolul are 14 reprezentații – începând cu 7 aprilie şi până pe 26 aprilie 2015.
Carmen Săndulescu, 14.04.2015, 14:51
Vă reamintim că Institutul Cultural Român de la Tel Aviv susține prezența baritonului Sebastian Catană și a baritonului Ionuț Pascu în roluri principale din opera Nabucco de Giuseppe Verdi, pe scena Operei din Tel Aviv, Israel. Spectacolul este regizat de Stefano Mazzonis şi dirijat de Daniel Oren (Israel) și Francesco Ivan Ciampa (Italia). Din distribuția internațională mai fac parte artiști din Italia, Coreea, Rusia, Portugalia, Ucraina și Israel. Spectacolul are 14 reprezentații – începând cu 7 aprilie şi până pe 26 aprilie 2015.
Baritonul Sebastian Catană este unul dintre cei mai buni interpreți de operă ai generației sale. Dintre colaborările sale recente amintim pe cele cu Opera din Paris, Royal Opera House Covent Garden, Opera din Leipzig, Washington Concert Opera și multe alte scene internaționale.
Baritonul Ionuț Pascu a absolvit cursurile Universității de Muzică din București (clasa de canto) și cursurile Conservatorului G. Verdi“ din Milano (specializarea artă şi tehnică dirijorală). A făcut numeroase turnee în Olanda, Germania, Coreea de Sud, Italia, Macedonia, Ungaria și Slovenia. Ionuţ Pascu a colaborat, printre altele, cu Opera din Sydney şi cu Scala din Milano. Ionuţ Pascu a mai colaborat cu Opera Naţională Israeliană pentru producţiile internaţionale La Traviata, La bohème, Lucia di Lammermoor şi Pagliacci.
În 24 aprilie 2015, Bucureștiul petrece o nouă Noapte Albă a Galeriilor! Patruzeci de galerii și treizeci și patru de spații alternative își vor deschide porțile în noaptea de 24 aprilie, oferind în buna tradiție a Nopții Albe a Galeriilor, un program dinamic de expoziții și evenimente dedicate artei contemporane.
Aflată la cea de-a noua ediție, Noaptea Albă a Galeriilor, proiect inițiat și organizat de Asociația Ephemair, animă scena culturală locală alcătuind o nouă hartă a Bucureștiului, o rețea fluidă care se extinde de la o ediție la alta, incluzând noi spații și zone din oraș tot mai îndepărtate de centru. Astfel, cultura contemporană acționează nemijlocit, influențează structuri sociale, își asumă implicarea directă în schimbarea orașului – nu doar prin acțiuni pasagere, ci printr-o prezență consecventă și vie, dublată de responsabilitatea față de public
Și în acest an publicul va fi încurajat să parcurgă traseul galeriilor pe bicicletă, susținând încă o dată prezența în oraș a unor mijloace de transport cât mai putin invazive.
La prima ediție a NAG din 2007 au participat douăsprezece galerii din București. Ediția a doua (2008) a reunit paisprezece spații. Ediția NAG din 23 mai 2014 a înregistrat cel mai mare numar de participanți prin prezența a peste șaptezeci de galerii și spații alternative. continuăm demersul de promovare a artei contemporane și încurajarea artiștilor români emergenți.
Anul 2015 vine și cu o mare provocare pentru Asociația Ephemair – organizatorii principali ai evenimentului: oportunitatea de a produce și promova unul dintre cele două proiecte selectate să reprezinte România la cea de-a 56-a ediții a Bienalei de la Veneția.
Sâmbătă, 18 aprilie, va alea loc premiera oficială care marcheaza redeschiderea Sălii Mari a Teatrului Naţional. „Înșir’te mărgărite”, versiune scenică de Dan Puric după feeria–poem dramatic a lui Victor Eftimiu, este spectacolul care redeschide Sala Mare şi marchează finalizarea amplului proces de reconstrucţie, reabilitare şi modernizare a Teatrului Naţional “I.L.Caragiale” din Bucureşti.
Spectacolul are o distribuţie impresionantă – 80 interpreţi, nume consacrate dar şi actori foarte tineri,beneficiază de 300 de costume şi o mulţime de pălării impresionante, minuţios lucrate în atelierele teatrului. Muzica originală a spectacolului este semnată de Gheorghe Zamfir.
Coregrafia include elemente de pantomimă, step, dans popular românesc şi contemporan, balet, tango, flamenco şi mişcări inspirate din artele marţiale.
Feeria dramatică a lui Victor Eftimiu s-a jucat pentru prima dată pe scena Teatrului Național din București în 1911. De atunci, textul a suferit modificări şi a fost montat în numeroase versiuni pe scenele ţării.