Jurnal românesc – 3.12.2014
În România, angajatorii vor putea opta pentru acordarea tichetelor de masă în format electronic, oferite sub forma unui portofel electronic alimentat de emitenţi, potrivit unui proiect al Guvernului. Astfel, angajatorii vor stabili împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau ai salariaţilor clauzele privind acordarea alocaţiei individuale de hrană sub forma tichetelor de masă, precum şi forma suportului acestora, respectiv electronic sau hârtie ca până acum. În cazul acordării tichetelor în format electronic, angajatorii vor alimenta suportul electronic cu valoarea nominală aferentă tichetelor de masă, care va fi folosită exclusiv pentru achiziţionarea de produse alimentare. Sunt interzise retragerile de numerar. Prin această măsură, Guvernul urmăreşte să asigure accesul tuturor emitenţilor de tichete de masă pe o piaţă concurenţială, concomitent cu respectarea caracterului de beneficiu social oferit angajaţilor pentru acoperirea costurilor de masă.
Mihai Pelin, 03.12.2014, 14:17
În România, angajatorii vor putea opta pentru acordarea tichetelor de masă în format electronic, oferite sub forma unui portofel electronic alimentat de emitenţi, potrivit unui proiect al Guvernului. Astfel, angajatorii vor stabili împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau ai salariaţilor clauzele privind acordarea alocaţiei individuale de hrană sub forma tichetelor de masă, precum şi forma suportului acestora, respectiv electronic sau hârtie ca până acum. În cazul acordării tichetelor în format electronic, angajatorii vor alimenta suportul electronic cu valoarea nominală aferentă tichetelor de masă, care va fi folosită exclusiv pentru achiziţionarea de produse alimentare. Sunt interzise retragerile de numerar. Prin această măsură, Guvernul urmăreşte să asigure accesul tuturor emitenţilor de tichete de masă pe o piaţă concurenţială, concomitent cu respectarea caracterului de beneficiu social oferit angajaţilor pentru acoperirea costurilor de masă.
România îşi păstrează locul 69, de anul trecut, în clasamentul privind indicele de percepţie a corupţiei, întocmit de organizaţia Transparency Internaţional pentru 175 de ţări. Ucraina rămâne ţara europeană cu cel mai ridicat nivel de corupţie în timp ce România înregistrează, alături de Bulgaria, Italia şi Grecia, cel mai slab scor dintre ţările UE. China se află pe locul 100, Turcia pe 64, iar Statele Unite pe 19. Conform clasamentului, Sudanul, Coreea de Nord şi Somalia sunt ţările percepute ca cele mai corupte din lume, în timp ce Danemarca, Noua Zeelandă şi Finlanda sunt considerate cele mai corecte. Raportul a fost realizat pe baza unui indice de percepţie a corupţiei în cadrul partidelor politice, al poliţiei, sistemului de justiţie şi al serviciilor publice. El trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că două treimi din ţările analizate au obţinut un scor sub 50 din 100.
Un nou Centru Cultural românesc s-a deschis pe 3 decembrie, la sud de Dunăre, în oraşul Kladovo din Serbia. Acesta va sprijini comunităţile româneşti din zonă pentru a-şi păstra identitatea culturală şi lingvistică. Centrul Cultural românesc din Kladovo este cel de-al doilea spaţiu de cultură, tradiţie şi identitate românească din Valea Timocului, după cel inaugurat anul trecut la Zaicear. Aici se desfăşoară deja cursuri de limba română pentru etnicii români din ţara vecină. Centrul din Kladovo a fost deschis de Asociaţia pentru Cultura şi Tradiţia Românilor Dunărea din Serbia, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe. Totodată, a fost inaugurată şi publicaţia on-line „Jurnal românesc” din oraşul Kladovo, care se adresează românilor din diaspora, aceasta fiind prima redacţie a unui ziar de limba română din Valea Timocului.
Comisia Europeană a aprobat programul operaţional prezentat de România, în vederea utilizării noului Fond de ajutor pentru persoane defavorizate. Ajutoarele alimentare vor fi completate cu măsuri menite să înlesnească incluziunea socială, precum educaţia sanitară şi alimentară, acces sporit la serviciile medicale sau de consiliere juridică şi sprijin în căutarea unui loc de muncă. Banii sunt alocaţi persoanelor asistate social, celor ale căror venituri sunt sub 45% din salariul minim pe economie (200 euro) dar şi pensionarilor cu pensii mici. Finanţarea UE va fi completată cu peste 75 de milioane de euro, din resursele naţionale. Comisia Europeană precizează că aprovizionarea cu alimente va începe din această iarnă, iar în 2015 va avea loc de două ori pe an. Potrivit ultimelor statistici, România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie, aproximativ 30% din populaţie suferind de lipsuri materiale severe.
