Jurnal românesc – 19.11.2014
Ambasadorul României la UE, Mihnea Motoc, este noul ministru de Externe, în locul demisionarului Teodor Melescanu. La doar o săptămână de la învestire, Meleşcanu si-a prezentat, marţi, demisia, pe fondul scandalului provocat de maniera în care a decurs procesul electoral în diaspora în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Meleşcanu a criticat ceea ce a numit rigiditatea legislaţiei, care nu ar fi permis infiinţarea de noi secţii, şi a pledat pentru introducerea votului electronic şi a celui prin corespondenta. El preluase funcţia de la Titus Corlatean, care a demisionat după primul tur de scrutin, de pe 2 noiembrie. Duminică, mii de cetăţeni români au stat, din nou, la coadă pentru a vota, iar o parte dintre ei n-au reuşit să-şi exercite dreptul de a-şi alege preşedintele. La Torino şi Paris, forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a-i îndeparta pe protestatarii furioşi. În semn de solidaritate cu diaspora, mii de români au manifestat la Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţara.
Bogdan Matei, 19.11.2014, 12:24
Comisia Europeană analizează cererea formulată de România, referitoare la aprobarea unor ajutoare de stat pentru sectorul mineritului din Valea Jiului. Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, alături de o delegaţie formată din reprezentanţi ai administraţiei din domeniu, au solicitat, marţi, la Bruxelles, ca executivul comunitar să accepte, printre altele, ca guvernul să acorde subvenţii şi alte ajutoare de stat de până la 60 de milioane de euro, să fie redus numărul celor vizaţi de disponibilizări sau să se menţină în activitate mina Petrila, care ar trebui închisă anul viitor. Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, Comisia Europeană nu acceptă, in general, ca autorităţile naţionale să acorde ajutoare de stat, fiindca acestea pot denatura concurenţa.
Fostul preşedintele Emil Constantinescu a anunţat că în sesiunea inaugurală, de joi, a conferinţei internaţionale “25 de ani de la prăbuşirea dictaturilor comuniste în Europa de Est: privind în urmă, privind înainte” vor fi prezentate, printre altele, mesaje din partea ultimului preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi a Regelui Mihai I al României. La Palatul Parlamentului de la Bucureşti vor fi prezenţi 12 foşti şefi de stat post-comunişti din Europa Centrală şi de Est, precum şi personalităţi occidentale care au marcat perioada. Printre aceştia, se va afla fostul preşedinte al Poloniei, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Lech Walesa, precum şi foştii săi omologi din Republica Moldova, Petru Lucinschi, Bulgaria, Petăr Stoianov, Belarus, Stanislav Shushkevich, Albania, Sali Berisha şi Rexhep Meidani, Slovacia, Rudolf Schuster, Serbia, Boris Tadic, Ucraina, Viktor Iuşcenko şi Leonid Kuchma, şi Letonia, Valdis Zatlers.
Casa Regală a anunţat că, în onoarea acestora, Regele Mihai I va oferi, joi seara, un dineu oficial. Acesta va avea loc după ce, miercuri, românii din ţară şi din Republica Moldova au fost invitaţi la evenimentul Porţi Deschise, de la Palatul Elisabeta, unde au avut ocazia să ureze La mulţi ani!” Maiestăţii Sale, cu ocazia zilei de naştere şi zilei onomastice. Regele a ieşit în balcon, alături de principesa Margareta şi principele Radu, pentru a saluta musafirii.
Partidele proeuropene din Republica Moldova conduc în sondajele privind intenţiile de vot la alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie. Corespondenta Radio România la Chişinău informează că membrele coaliţiei guvernamentale – partidele Liberal Democrat, Democrat şi Liberal – vor primi, împreună, 38% din voturi, iar opoziţia pro-moscovită, formată din comunişti şi recent creatul partid „Patria”, e creditată cu circa 30 de procente. Acest lucru, avertizează analiştii, nu înseamnă neapărat formarea unei noi coaliţii pro-occidentale, fiindcă relaţiile între liderii PL şi PLDM, Mihai Ghimpu şi, respectiv, Vlad Filat rămân tensionate, din cauza unor acuzaţii reciproce de corupţie. În materie de politica externă opţiunile electoratului sunt împărţite: 49% dintre respondenţi declară favorabili integrării în spatiul estic, iar 51% în cel occidental.
