Jurnal românesc – 29.10.2014
Execuţia bugetului general consolidat românesc s-a încheiat cu un excedent de 0,06 % din produsul intern brut, după primele nouă luni ale anului, ceea ce indică o situaţie favorabilă din perspectiva încadrării în ţinta de deficit pe ansamblul anului 2014, de 2,2 % din PIB, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice. Rezultatul înregistrat este influenţat de încasarea veniturilor din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră, emise de Ministerul Economiei, precum şi de tranşa a doua din impozitul pe construcţii speciale, se mai arată în document. În administraţiile locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 4,7 procente.
Mihai Pelin, 29.10.2014, 12:06
Execuţia bugetului general consolidat românesc s-a încheiat cu un excedent de 0,06 % din produsul intern brut, după primele nouă luni ale anului, ceea ce indică o situaţie favorabilă din perspectiva încadrării în ţinta de deficit pe ansamblul anului 2014, de 2,2 % din PIB, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice. Rezultatul înregistrat este influenţat de încasarea veniturilor din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră, emise de Ministerul Economiei, precum şi de tranşa a doua din impozitul pe construcţii speciale, se mai arată în document. În administraţiile locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 4,7 procente.
Aflat la o degustare de produse şi vinuri moldoveneşti, însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, a declarat că Republica Moldova trebuie să îşi diversifice în cel mai scurt timp pieţele de export, după ce Rusia a interzis importurile de fructe şi vinuri din această ţară. Diplomatul american a sfătuit companiile din fosta republică sovietică să profite de „pieţele europene şi euroatlantice care sunt predictibile şi sigure în comparaţie cu cele ruseşti”. Totodată, el a precizat că SUA susţin ferm angajamentul Chişinăului faţă de integrarea europeană, „cel mai bun drum către prosperitatea ţării”.
Reprezentanţii Guvernelor român şi bulgar au semnat, la Bucureşti, un memorandum prin care se angajează să înceapă construcţia a două noi poduri peste Dunăre, mai intai la Turnu Măgurele-Nikopole şi apoi la Călăraşi-Silistra. Termenul avansat pentru inaugurarea primei construcţii este de 2 ani. Acesta fi cel de-al treilea pod peste Dunăre după cele de la Ruse-Giurgiu şi Vidin-Calafat şi va costa între 200 şi 270 de milioane de euro, potrivit studiilor de fezabilitate. Pentru această construcţie se va solicita co-finanţare din partea UE. Bulgaria şi România şi-au exprimat disponibilitatea de a construi cât mai multe poduri pentru a lega regiunile sărace de pe cele două maluri ale Dunării, pentru atragerea investiţiilor, creşterea traficului şi susţinerea afacerilor locale.
Efectivul salariaţilor din economia românească a ajuns la finalul lunii iulie a acestui an la 4,4 milioane de persoane, nivelul maxim înregistrat din luna octombrie 2009 până în prezent, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Piaţa muncii mai are însă de recuperat încă 300.000 – 400.000 de locuri de muncă pentru a ajunge la numărul mediu înregistrat în 2008. Conform specialiştilor, creşterea numărului de salariaţi este o consecinţă a faptului că firmele şi-au majorat capacităţile de producţie în România, în detrimentul statelor din Asia sau din Africa, din cauza costurile scăzute.
Două concerne internaţionale de pe piaţa de tehnologie a informaţiei vor veni, anul viitor, în România şi vor crea 4.500 de locuri de muncă, a anunţat ministrul pentru societatea informaţională, Răzvan Cotovelea. El a precizat că cele două companii au fost mulţumite de politica de taxare şi impozitare din România, dar şi de calitatea forţei de muncă pe care o găsesc aici. Agenda Digitală pentru România 2020, document care s-a aflat în consultare publică până la sfârşitul lunii iulie, arată că investiţiile totale în sectorul Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor vor ajunge până la 2,4 miliarde de euro în România, până în 2020, iar impactul pozitiv în PIB va fi de 13%.