Jurnal românesc – 29.07.2014
Ministerul român de Externe îşi exprimă preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare militară a tinerilor ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Totodată, Ministerul urmăreşte îndeaproape modul în care acest proces se desfăşoară, ceea ce a generat îngrijorare atât în familiile etnicilor români, cât şi la nivelul opiniei publice din România. În cadrul dialogului constant cu partea ucraineană, preocuparea autorităţilor române a fost transmisă ambasadorului Ucrainei la Bucureşti. Au fost cerute elemente suplimentare şi clarificări referitoare la procedurile de mobilizare în curs a tinerilor, înţelegând raţiunile fireşti ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securităţii şi apărării integrităţii teritoriale. A fost exprimată, în egală măsură, aşteptarea părţii române ca aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice. Mesaje similare au fost transmise autorităţilor centrale ucrainene prin Ambasada României la Kiev.
Roxana Vasile, 29.07.2014, 11:58
Ministerul român de Externe îşi exprimă preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare militară a tinerilor ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Totodată, Ministerul urmăreşte îndeaproape modul în care acest proces se desfăşoară, ceea ce a generat îngrijorare atât în familiile etnicilor români, cât şi la nivelul opiniei publice din România. În cadrul dialogului constant cu partea ucraineană, preocuparea autorităţilor române a fost transmisă ambasadorului Ucrainei la Bucureşti. Au fost cerute elemente suplimentare şi clarificări referitoare la procedurile de mobilizare în curs a tinerilor, înţelegând raţiunile fireşti ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securităţii şi apărării integrităţii teritoriale. A fost exprimată, în egală măsură, aşteptarea părţii române ca aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice. Mesaje similare au fost transmise autorităţilor centrale ucrainene prin Ambasada României la Kiev.
Vicepreşedintele Comisiei din Camera Deputaţilor pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, social-democratul Bogdan Diaconu, afirmă, într-un comunicat, că Ucraina face „un joc periculos” recrutând tineri români din regiunea Cernăuţi pentru a-i trimite „în prima linie a frontului în locul ucrainenilor”. În opinia deputatului, aceasta este soluţia pe care autorităţile de la Kiev au găsit-o pentru „exterminarea” etnicilor români din regiune. El spune că România „nu va sta cu mâinile în sân” în faţa unei astfel de atitudini prin care „Kievul egalează Rusia în cruzime şi dovedeşte că nu e cu nimic mai bună decât Moscova”. Circulaţia pe autostrada Cernăuţi-Suceava, a fost reluată după ce aceasta fusese blocată, de vineri, de etnici români în semn de protest faţă de mobilizarea la război ordonată de autorităţile de la Kiev. Protestatarii au declarat că sunt gata să iasă, din nou, în stradă şi să stea până vor primi o garanţie în scris de la autorităţi în care să se specifice că tinerii din regiunea Cernăuţi nu vor fi înrolaţi şi duşi în estul Ucrainei, pentru a lupta împotriva separatiştilor pro-ruşi.
Comisia Europeană propune dublarea contingentelor de export fără taxe vamale pe piaţa europeană pentru mere, prune şi struguri de masă din Republica Moldova. Anunţul a fost făcut, luni, de comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş. Măsura, valabilă până la sfârşitul anului 2015, vine în contextul deciziei Federaţiei Ruse de a înceta importul de fructe şi legume din Republica Moldova. Dacian Cioloş a precizat că aceasta este dovada solidarităţii Uniunii Europene cu producătorii moldoveni, afectaţi de deciziile de limitare a comerţului pe una dintre pieţele lor tradiţionale.
Românii care obişnuiesc să cumpere produse din străinătate cel puţin o dată la 3 luni optează, în proporţie de 67%, pentru produse alimentare, 62% pentru băuturi sau sucuri, 48% pentru produse destinate îngrijirii locuinţei, iar 39% pentru parfumuri şi produse cosmetice. Potrivit unui studiu, produsele vestimentare şi încălţămintea sunt achiziţionate de 33% dintre românii care optează pentru cumpărături în afara ţării, în timp ce electronicele şi electrocasnicele de 22% dintre aceştia. În intervalul mai-iulie 2014, românii au cumpărat produse din ţări precum Bulgaria, Ungaria, Italia, Moldova şi Spania.
Fiecare al cincilea austriac provine din rândurile imigraţiei, relevă un raport întocmit de un grup de experţi de la Viena. Documentul precizează că, în 2013, în Austria au imigrat peste 151 de mii de persoane, iar 96 de mii au plecat, rezultând o imigraţie netă de aproape 55 de mii de persoane. 57% dintre imigranţi au venit din Uniunea Europeană sau din Spaţiul economic european. Dintre aceştia, 17.700 au venit din Germania, 14.900 din Ungaria şi 13.500 din România. Experţii care au realizat raportul au propus, între altele, adoptarea mai multor măsuri, între care subvenţii pentru cetăţenii europeni veniţi în Austria şi asigurarea de cursuri mai eficiente de limbă.