Jurnal românesc – 26.03.2014
Continuă manifestările consacrate împlinirii, joi, a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Participanţii la festivalul studenţesc Zilele Basarabiei vor merge la Mănăstirea Cernica, de lângă Bucureşti, pentru a depune coroane de flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării – organul legislativ de la Chişinău care a votat Unirea, pe 27 martie 1918 – printre care Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan şi primul mitropolit al Basarabiei, Gurie Grosu. La Biblioteca Naţională a României se va deschide o expoziţie de documente istorice, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale Republicii Moldova. La Timişoara va avea loc o dezbatere pe tema integrării europene a Republicii Moldova prin educaţie de calitate, iar la Galaţi, sub genericul “Cupa Unirii”, au fost organizate întreceri sportive.
Bogdan Matei, 26.03.2014, 12:16
Continuă manifestările consacrate împlinirii, joi, a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Participanţii la festivalul studenţesc Zilele Basarabiei vor merge la Mănăstirea Cernica, de lângă Bucureşti, pentru a depune coroane de flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării – organul legislativ de la Chişinău care a votat Unirea, pe 27 martie 1918 – printre care Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan şi primul mitropolit al Basarabiei, Gurie Grosu. La Biblioteca Naţională a României se va deschide o expoziţie de documente istorice, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale Republicii Moldova. La Timişoara va avea loc o dezbatere pe tema integrării europene a Republicii Moldova prin educaţie de calitate, iar la Galaţi, sub genericul “Cupa Unirii”, au fost organizate întreceri sportive.
Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, răspunzând unei întrebări privind reunificarea Republicii Moldova cu România, că, momentan, singura soluţie fezabilă este integrarea statului vecin în Uniunea Europeană. Cetăţenii Republicii Moldova pot decide în mod suveran ceea ce doresc – a adăugat şeful diploamţiei de la Bucureşti. Corlăţean consideră neinspirate propunerile privind Unirea lansate de la Bucureşti, fiindcă acestea alimentează discursul românofob al opoziţiei comuniste de la Chişinău.
NATO este îngrijorată de soarta Transnistriei, în urma mobilizării unor trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei. „Forţele ruse, concentrate la frontiera de est a Ucrainei, sunt suficiente pentru trimiterea lor în Transnistria, iar acest lucru ne îngrijorează. Rusia acţionează ca un adversar, nu ca un partener” – a declarat comandantul general al forţelor NATO din Europa, generalul american Philip Breedlove.
Guvernatorul Găgăuziei, Mihail Formuzal, şi preşedintele Parlamentului local de la Comrat, Dmitri Constantinov, se află într-o vizită la Moscova, pentru discuţii privind problemele economice şi politice din autonomia găgăuză. Formuzal, aşa-numitul başcan al regiunii autonome cu populaţie majoritar turcofonă, a declarat în presa rusă că situaţia de la Comrat este tensionată, dupa ce liderii găgăuzi au salutat anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. În februarie, în cadrul unor pretinse referendumuri, declarate ilegale de Chişinău, locuitorii Găgăuziei au optat pentru dreptul la autodeterminare şi integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală dominată de Rusia. Săptămâna trecută, şi liderul regimului separatist din Transnistria, Evgheni Şevciuk, s-a aflat într-o vizită la Moscova.
Cooperarea româno-germană a constituit tema întâlnirii pe care ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a avut-o, la Bucureşti, cu o delegaţie a Parlamentului Federal german. Ministrul a subliniat importanţa pe care statul român o acordă atât minorităţii germane din România, cât şi comunităţilor româneşti din Germania, considerate vectori în dezvoltarea relaţiilor bilaterale. El şi-a exprimat convingerea că politicile privind migraţia trebuie abordate la nivel european şi, în context, a subliniat că rezolvarea problematicii romilor nu vizează numai România, ci toate statele europene. Potrivit unui comunicat al ministerului de Externe de la Bucureşti, interlocutorii germani şi-au manifestat interesul faţă de politicile prin care statul român facilitează reîntoarcerea diasporei în ţară.