Jurnal românesc – 20.01.2014
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România a facilitat în mod legitim redobândirea cetăţeniei române de către cei care au pierdut-o fără voinţa lor, precum cetăţenii moldoveni. „Pe românii din stânga Prutului nu i-a întrebat nimeni când au devenit cetăţeni ai Uniunii Sovietice, nu au fost întrebaţi când li s-a dat noul buletin, noul paşaport, noua cetăţenie”, a spus Băsescu, adăugând că „România are obligaţia să ia măsuri reparatorii faţă de cei care şi-au pierdut cetăţenia prin abuz”. El a precizat că de această măsură nu beneficiază în mod automat toţi basarabenii, ci doar aceia care cer restabilirea dreptului lor de a fi cetăţeni români. Preşedintele a reacţionat, astfel, la afimaţiile liderului grupului socialist din Parlamentul European, Hannes Swoboda, care declarase că Uniunea Europeană ar trebui să aibă reguli comune de acordare a cetăţeniei.
Bogdan Matei, 20.01.2014, 11:38
Europarlamentarul român Petru Luhan a apreciat că toată campania privind anunţata invazie a românilor în Marea Britanie care nu s-a mai produs poate fi comparată cu povestea „Prostia omenească” a lui Ion Creangă. Într-un comunicat de presă, Luhan cere politicienilor şi ziariştilor britanici care au avertizat că Marea Britanie va fi luată cu asalt după 1 ianuarie 2014 de „hoarde” de români să-şi ceară scuze. El a arătat că după mai bine de două săptămâni de la liberalizarea pieţei muncii nu a existat nicio invazie a românilor care să vină să încaseze ajutoare sociale, iar cei care au venit au contracte de muncă şi sunt vorbitori ai limbii engleze. Luna trecută, Luhan avertiza că, înainte de ridicarea definitivă a restricţiilor pentru români, atacurile împotriva lor s-au agravat, culminând cu declaraţii politice alarmante privitoare la o posibilă invazie a muncitorilor români, ce ar urmări exclusiv obţinerea de ajutoare sociale. Luhan mai susţinea că, în realitate, aşa cum arată datele furnizate de Comisia Europeană, cei mai mulţi imigranţi din Marea Britanie vin din afara UE, iar Anglia nu este prima destinaţie aleasă de români atunci când merg la muncă în străinătate.
Strategia naţională eleborată de Guvernul de la Bucureşti privind imigraţia prevede crearea unui cadru juridic care să-i ajute pe străinii ce fac facultatea în România să rămână aici. Potrivit unui proiect lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Interne, sunt vizaţi absolvenţii din domeniile unde există deficit de forţă de muncă înalt calificată şi cei implicaţi în proiecte de cercetare. De asemenea, se urmăreşte crearea unui sistem flexibil, care să permită intrarea şi şederea investitorilor străini. Un alt obiectiv al strategiei este îmbunătăţirea sistemului de azil. Va fi revizuită şi lista statelor pentru ai căror cetăţeni se aplică procedura specială a invitaţiei la acordarea vizei de scurtă şedere. Potrivit analiştilor, stategia încearcă să atragă investiţii străine şi să răspundă deficitului de specialişti cu care se confruntă România, pe fondul migrării acestora în Occident. Circa trei milioane de români s-au expatriat după Revoluţia anticomunistă din 1989.
22 de firme româneşti participă, la Berlin, până pe 26 ianuarie, cu produse agroalimentare specifice, la Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară, Agricultură şi Horticultură Săptămâna Verde. În anul 2012, România a fost stat partener în cadrul acestei expoziţii, participând cu peste 60 de companii din domeniul industriei alimentare, în timp ce anul trecut numărul firmelor a coborât la 24. Săptămâna Verde este cel mai mare târg de produse alimentare, agricultură şi horticultură din lume, anul acesta având loc cea de-a 79-a ediţie, ce reuneşte expozanţi din 70 de ţări.
