Jurnal românesc – 3.01.2014
Dreptul la muncă, legea cetăţeniei, votul prin corespondenţă şi posibilitatea pentru românii din toată lumea să îşi poată păstra tradiţia şi obiceiurile se numără printre priorităţile parlamentarilor români pentru 2014. Într-un interviu pentru Radio România, senatorul pentru Europa şi Asia, Viorel Badea, a declarat că printre proiectele sale se numără crearea unor comitete ale românilor de pretutindeni, prin care aceştia să aibă posibilitatea să se organizeze şi să se voteze direct între ei. La rândul său, deputatul pentru românii din diaspora, Eugen Tomac, pledează pentru protejarea şi promovarea limbii române, una din cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, vorbită de peste 30 de milioane de persoane în întreaga lume.
Roxana Vasile, 03.01.2014, 12:46
Dreptul la muncă, legea cetăţeniei, votul prin corespondenţă şi posibilitatea pentru românii din toată lumea să îşi poată păstra tradiţia şi obiceiurile se numără printre priorităţile parlamentarilor români pentru 2014. Într-un interviu pentru Radio România, senatorul pentru Europa şi Asia, Viorel Badea, a declarat că printre proiectele sale se numără crearea unor comitete ale românilor de pretutindeni, prin care aceştia să aibă posibilitatea să se organizeze şi să se voteze direct între ei. La rândul său, deputatul pentru românii din diaspora, Eugen Tomac, pledează pentru protejarea şi promovarea limbii române, una din cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, vorbită de peste 30 de milioane de persoane în întreaga lume.
Salariul de bază minim brut pe ţară a crescut, în România, începând cu 1 ianuarie 2014, de la 800 la 850 de lei pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună. De această majorare vor beneficia peste 800 de mii de salariaţi, din care aproximativ 230 de mii din sectorul bugetar şi 570 de mii din cel concurenţial. Salariul de bază minim brut ar urma să mai crească o dată, pe parcursul anului, şi să ajungă la 900 de lei. În paralel cu creşterea salariului minim brut s-a mărit şi valoarea punctului de amendă (care reprezintă 10% din salariul minim brut), de la 80 la 85 de lei. De asemenea, începând din 2014 se indexează şi valoarea punctului de pensie cu 3,76%, ceea ce va însemna o majorare la 790,7 lei.
România şi-a liberalizat, de la 1 ianuarie, piaţa funciară pentru persoanele fizice din Uniunea Europeană. Prevăzută în Tratatul de Aderare, liberalizarea implică renunţarea la prevederea potrivit căreia doar persoanele juridice străine aveau dreptul să cumpere terenuri în România. Conform noii legi, vecinii şi statul român vor avea drept de preemţiune atunci când se vinde un teren. Oficiali de la ministerul Agriculturii afirmă că legea urmăreşte comasarea terenurilor agricole, pentru extinderea fermelor şi constituirea exploataţiilor viabile economic. Într-un clasament al cumpărătorilor străini de terenuri în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24%, urmată de Germania, cu 15%, şi de ţările arabe, cu circa 10%. În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000, sub media comunitară, de peste 30.000 de euro.
Ministerul Afacerilor Externe informează că 13 muncitori români care lucrau în construcţii în Emiratele Arabe Unite au fost repatriaţi pe 28 decembrie 2013. Ei se aflau în Dubai din septembrie 2013, fără a fi semnat în prealabil contracte de muncă cu angajatorul local. Totodată, cei 13 se declaraseră nemulţumiţi de condiţiile de muncă şi cazare oferite. Ministerul de Externe atrage atenţia asupra necesităţii informării cetăţenilor români care doresc să muncească în Dubai şi Emiratele Arabe Unite, în legătură cu necesitatea cunoaşterii legislaţiei interne cu privire la circulaţia persoanelor şi angajarea în muncă, precum şi a normelor de conduită în statele islamice. Totodată se recomandă cetăţenilor români să verifice dacă compania de intermediere din România figurează în evidenţa Inspectoratului Teritorial de Muncă ca având acest obiect de activitate. Recent, Ministerul de externe şi Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane au iniţiat o campanie publică destinată avertizării cetăţenilor români care doresc să muncească în străinătate asupra pericolului exploatării prin muncă forţată.
Anul trecut, în România, au fost realizate 300 de transplanturi de rinichi, 118 transplanturi de ficat şi unul de cord, conform datelor Agenţiei Naţionale de Transplant, date publicităţii de Ministerul Sănătăţii. Totodată, în 2013, Ministerul a acreditat 51 de unităţi sanitare pentru activităţile de prelevare şi transplant de cord, transplant hepatic şi pancreatic, transplant renal, dar şi pentru prelevare de organe, ţesuturi şi celule. Potrivit autorităţilor, în 2014, programul naţional de transplant, alături de cel de cancer şi diabet vor reprezenta priorităţi naţionale şi vor fi tratate la adevărata lor valoare, astfel încât acestea să devină, până la sfârşitul anului, programe etalon.