Sunt 17 ani de la atentatele teroriste de pe 11 septembrie din Statele Unite, soldate cu aproape 3000 de morţi, între care şi români.
America şi, deopotrivă, comunitatea internaţională continuă, după 17 ani, să-i plângă pe morţii de pe 11 septembrie 2001, ziua cea mai neagră din istoria atacurilor teroriste împotriva civilizaţiei. Trei mii de oameni au fost atunci ucişi de comandourile de kamikaze din Al Qaida, care au deturnat patru avioane pentru a le folosi ca proiectile împotriva unor clădiri emblematice pentru puterea economică şi militară a Statelor Unite - turnurile gemene de la World Trade Center şi Pentagonul. Unul dintre avioane, care ar fi vizat însăşi Casa Albă, s-a prăbuşit într-o pădure, după ce pasagerii au preferat să moară luptându-se cu teroriştii sinucigaşi.
Numărul victimelor a continuat să crească în anii care au urmat, iar în 2017 a fost ridicat în memoria lor un nou monument, cu plăci de granit pe care sunt gravate numele celor ucişi. Pe o placă separată au fost gravate numele sutelor de poliţişti, pompieri, constructori şi voluntari care au pierit, ulterior, din cauza cenuşii şi fumului toxic pe care le-au inhalat. Detaliu elocvent, placa are un spaţiu gol, pe care pot fi gravate numele celor care ar mai putea muri din aceleaşi cauze. Circa 75 de mii de oameni suferă, încă, de tulburări mintale şi fizice provocate de trauma de atunci. Majoritatea covârşitoare a celor morţi erau civili, originari din 90 de ţări. Între ei sunt şi cinci cetăţeni americani de origine română: Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean şi Ana Fosteris, precum şi celebrul arhitect Arkady Zaltsman, orginar din Republica Moldova după planurile căruia a fost construit Palatul Parlamentului din Chişinău.
După atacurile de pe 11 septembrie 2001, a fost pentru prima dată când Alianţa Nord Atlantică a activat articolul 5 din Carta NATO, al cărei principiu e "toţi pentru unul, unul pentru toţi". Asemenea întregii lumi civilizate, Bucureştiul a condamnat, atunci, categoric atentatele din Statele Unite şi s-a raliat din prima clipă coaliţiei antiteroriste. Legată, deja, la acea dată, de americani printr-un parteneriat strategic, dar încă aflată în anticamera NATO, România n-a ezitat să-şi trimită militarii în Afganistan, unde reţeaua Al Qaida se afla sub protecţia talibanilor. Conform datelor publicate de ministerul Apărării Naţionale, 26 de militari români au murit în timpul misiunilor din luptă sau de patrulare. Alţi circa 100 au fost răniţi în teatrul de operaţiuni afgan. Şi astăzi, după 17 ani, 625 de români sunt tot acolo, alături de camarazii lor americani. Desfăşurate în sud, lângă Kandahar, trupele române acordă consiliere pentru forţele armate şi de securitate afgane şi asistenţă umanitară populaţiei civile afgane şi întreprind zilnic misiuni de cercetare, soldate, nu de puţine ori, cu capturarea unor insurgenţi talibani.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved