În cadrul unei dezbateri prezidate de președintele Comitetului Economic și Social European, dl Luca Jahier, desfăşurate luna trecută la Bucureşti, a fost evidențiată importanța comunicării valorilor Uniunii Europene către tineri...
În cadrul unei dezbateri prezidate de președintele Comitetului Economic și Social European, dl Luca Jahier, desfăşurate luna trecută la Bucureşti, a fost evidențiată importanța comunicării valorilor Uniunii Europene către tineri, în special în contextul populismului în creștere și al nivelului scăzut de încredere în instituțiile democratice, întâlnite în întreaga Uniune.
Mai mult decât orice contează opinia tinerilor cu privire la problemele lor, a precizat Gabriela Drăgan, directorul general al Institutului European din România. A mai fost amintit faptul că în privinţa educaţiei, responsabilitatea statelor membre este maximă. Chiar dacă există un cadru european, programe Erasmus şi alte iniţiative, finanţări din fonduri europene care vizează tinerii, problemele esenţiale privind gradul de educaţie şi cultură rămân în continuare responsabilitatea statelor membre. Se observă prezenţa multor strategii foarte bune, dar cu implementare deficitară. Gabriela Drăgan, directorul general al Institutului European din România, a clarificat: "La nivelul Uniunii Europene există o strategie a competitivităţii care vizează primii doi parametrii, inclusiv problematica tinerilor: este vorba de părăsirea timpurie a şcolii şi de procentul tinerilor care finalizează o formă de învăţământ terţiar. În legătură cu cei doi indicatori, fără să intru foarte mult în detalii, pot spune că la al doilea indicator,învăţământul terţiar, ne-am atins obiectivul. Trebuie să spun că ţinta noastră ţine cont de cea a UE, ţinta naţională e sub ţinta UE şi aproape ne-am atins-o, respectiv avem 26,3% în acest moment şi ţinta pe care ne-am propus-o este de 26,7%. Este sub ţinta UE, dar decât să produci diplome şi după aceea să nu aibă acoperire pe piaţa muncii, e mai bine să mergem cu paşi mici."
Luând ca reper Eurobarometrul 2018, Gabriela Drăgan a precizat că pe eşantion de tineri între 15 şi 30 de ani, s-a putut constata cât sunt sau nu implicaţi tinerii în organizaţii. Astfel au fost identificate 8 tipuri de organizaţii şi tinerii din 28 de state au fost întrebaţi în ce măsură sunt implicaţi în funcţionarea acelor organizaţii: interesant, la nivel european, a fost să se descopere că peste jumătate dintre tineri sunt implicaţi în cel puţin un tip de organizaţie. Între organizaţii se remarcau cluburile de sport, alături de cluburi de divertisment, organizaţii culturale, locale, politice, care apără drepturile omului, organizaţii cu activitate pe domeniul schimbărilor climatice. În România, cel mai important procent de tineri, a declarat că participă la activităţile unui club de divertisment, respectiv 17%, reprezentând un loc fruntaş între ţările UE. România se plasează astfel alături de Ungaria cu 15%, Polonia cu 14%, dar şi Belgia cu 30%. În schimb suntem codaşi în privinţa tinerilor care merg la un club sportiv.
În privinţa dorinţei de a se implica în activităţi voluntare, tinerii români ocupă o poziţie medie. Iar întrebaţi care ar trebui să fie priorităţile finanţărilor în cazul politicilor pentru tineret, trei pătrimi dintre tineri au afirmat că programele de educare şi formare sunt prioritare.
Conform rezultatelor sondajului, s-a descoperit că tinerii din România s-au plasat într-un procent destul de bun, alături de state precum Austria, Italia, Malta, Bulgaria, Polonia , în privinţa participării la vot la alegeri locale, regionale sau la orice nivel, 70% din cei intervievaţi declarând că au participat la alegeri. Se constată că deschiderea de a se implica într-un act cetăţenesc există, de aici încolo rămânând decidenţilor europeni să găsească căile de comunicare, pentru a transmite într-o manieră credibilă informaţia că prezenţa la vot, a tinerilor, cel mai curând la alegerile europene, este importantă.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved