În anii comunismului, odată cu avântul industrializării forţate, ingineria devenise cea mai căutată meserie. Admiterea la facultăţile politehnice din România se făcea în condiţii de concurenţă acerbă, iar regimul încuraja acest lucru.
În anii comunismului, odată cu avântul industrializării forţate, ingineria devenise cea mai căutată meserie. Admiterea la facultăţile politehnice din România se făcea în condiţii de concurenţă acerbă, iar regimul încuraja acest lucru. De la industria siderurgică la cea constructoare de maşini şi la cea petrochimică, mai toţi tinerii iubitori de carte apirau să devină ingineri, o profesie care aducea prestigiu social şi venituri destul de ridicate pentru perioada respectivă. Odată cu revoluţia din 1989 şi falimentul unei părţi însemnate din industria comunistă, ingineria a încetat să mai fie o meserie la modă. S-a dezvoltat, mai ales, partea sa de IT, unde românii sunt demult specialişti recunoscuţi la nivel internaţional. Dar chiar şi în această epocă post-industrială, bazată pe servicii, e nevoie de inventivitate tehnologică în toate domeniile, iar ea nu putea fi furnizată decât de ingineri, consideră analistul economic Petrişor Peiu, cadru didactic în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti: "Este vorba de o nevoie generală de ingineri. Plecând de la nevoile legate de dezvoltarea economică a României, se estimează că ar fi vorba de un deficit situat între 150.000 şi 200.000 de ingineri. Pentru a putea să dezvolţi produse cu valoare adăugată mare e nevoie de oameni cu o calificare înaltă. Prin urmare, e nevoie de ingineri în toate domeniile unde se realizează astfel de produse: electronică, electrotehnică, telecomunicaţii, optică, mecanică fină. Şi în industria auto este nevoie de alte categorii de ingineri decât cei care activează azi pe piaţa muncii. Pe scurt, e nevoie de oameni care să producă tehnologie."
Apare astfel un decalaj mare între cererea de forţă de muncă din partea companiilor şi oferta pieţei, decalaj observat de toţi specialiştii în resurse umane, aflăm de la Florin Godean, preşedinte al Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT): "Economia este în creştere de câţiva ani şi de aceea, cererea de personal calificat este direct corelată cu această creştere. Industria automobilistică înregistrează una dintre cele mai mari creşteri în România. În această zonă există, în primul rând, cerere de forţă de muncă în alte oraşe în afară de Bucureşti unde este concentrată mai mult cererea în logistică. Pe lângă asta, în Bucureşti mai există cerere de ingineri în domeniul telecomunicaţiilor."
Despre alte domenii economice unde resursa umană calificată lipseşte, asta împiedicându-le dezvoltarea, ne vorbeşte tot Petrişor Peiu: "Lipsesc inginerii capabili să conceapă şi să realizeze proiecte de mare complexitate tehnică şi inginerească. De pildă, pasajele rutiere, podurile peste Dunăre nu mai pot fi realizate cu resurse proprii româneşti. Din această cauză vin firme străine. Nu avem resursa umană necesară care să coordoneze şi să creeze tehnologie pentru asemenea proiecte complexe. Alte exemple: barajele hidroenergetice, marile companii producătoare de energie termoelectrică şi nucleară. Ele nu mai pot fi proiectate şi realizate cu resurse umane din România."
Cum s-a ajuns aici? În primul rând, faţă de necesarul actual, şcoala românească nu poate să livreze decât 40.000-50.000 de absolvenţi de studii de specialitate. În al doilea rând, continuă exodul specialiştilor început în 1990 şi nediminuat deloc în perioada actuală. Specialiştii estimează că aproape 25% dintre tinerii care studiază la facultăţi tehnici nu ajung să profeseze nici măcar o zi în România, ei angajându-se rapid în străinătate. În plus, există temerea că piaţa locurilor de muncă pentru ingineri nu este suficient de bine dezvoltată şi politehniştii sunt nevoiţi să se reprofileze, o părere preconcepută consideră Petrişor Peiu: "Dacă vorbim de electronică, de telecomunicaţii, de electrotehnică, de transporturi, etc., nevoia este foarte mare de personal calificat, iar riscul de a ajunge să nu-ţi profesezi meseria este foarte mic. Nu cunosc azi cazuri de absolvenţi ai Politehnicii Bucureşti în aceste domenii care să şomeze şi care să nu poate să-şi practice meseria."
Ce fac angajatorii confruntaţi cu penuria de ingineri? Florin Godean: "Dacă ne referim la domeniul construcţiilor, dar şi la domeniul automobilisticii, vedem că angajatorii au coborât foarte mult ştacheta şi pretenţiile faţă de un angajat. Pe de altă parte, există angajatori care chiar dacă iau măsuri de redresare prin creşterea salariilor, totuşi au probleme în continuare în acoperirea cererii de forţă de muncă. După toate creşterile costurilor pentru forţa de munca, aleg să aibă o creştere mai ponderată a propriei producţii lucru care afectează şi economia în sens larg."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved