La români, steaua unui om este chiar destinul acestuia. De fapt, viaţa oamenilor este scrisă în stele, după cum spune tot o vorbă românească.
La români, steaua unui om este chiar destinul acestuia. De fapt, viaţa oamenilor este scrisă în stele, după cum spune tot o vorbă românească. La americani, omul este stea când este celebru şi adulat. Stephen Hawking este o stea, o vedetă, deşi nu a activat în vreunul dintre domeniile care produc stele pe bandă rulantă, deşi, să recunoaştem că multe sunt efemere şi se grăbesc să devină stele căzătoare. Stephen Hawking a lucrat cu astrele iar viaţa sa a fost scrisă direct în stelele Universului pe care l-a studiat mereu. Stephen Hawking este un fenomen, complex şi dramatic precum viaţa. A înţeles atât de mult dar a fost condamnat la tăcere. Faptul că a comunicat prin acele maşini excepţionale îl transformă tot mai mult într-un om al viitorului, al tehnologiilor science-fiction.
Cu cât mai adâncă a fost imobilizarea sa, cu atât i-a fost înţelegerea mai mare, cu cât a fost mai ţintuit la pământ, cu atât cunoaşterea i s-a înălţat mai sus, cu cât se aduna întunericul în jurul său, cu atât vedea mai departe, printre astre şi universuri. Să nu îi uităm şi incredibilul simţ al umorului. De altfel, după moartea sa, multe glume au venit să îi omagieze amintirea. În unele apar Dumnezeu şi Timpul, în altele e ştiinţă curată. Să ne amintim şi că expresia sa facială cea mai cunoscută este zâmbetul, un zâmbet deplin, cu toată strălucirea ochilor. Îşi amintea că, fiind student la Oxford, văzut ca o persoană complicată, le-a promis examinatorilor că dacă termină primul din generaţia sa, va pleca la Cambridge să facă doctoratul. Dacă va termina al doilea, va rămâne la Oxford. Cert este că a absolvit pe primul loc dar nu este sigur dacă datorită indiscutabilelor sale calităţi sau pentru că i-ar fi speriat pe oficialii universităţii.
Boala care avea să îi zdrobească trupul a fost declarată când avea doar 21 de ani astfel că întreaga sa carieră ştiinţifică s-a derulat sub această stea nefericită. Pe măsură ce evoluţia maladiei degenerative îi limita, tot mai mult, capacităţile fizice, pe atât avansa în lumea cercetărilor sale asupra Universului, a timpului, a bingbangului, a energiilor cosmice, a curbării spaţiului-timp. De tânăr beneficiază de recunoaşterea mediilor ştiinţifice şi devine "profesor Lucasian de matematică" la Cambridge, poziţie deţinută, cu secole în urmă de Newton şi de fondatori ai mecanicii cuantice. A pornit de la istoria timpului, a trecut prin celebrele "găuri negre" ale Universului şi a vorbit oamenilor despre infinit. Apoi ne-a prezentat "Universul într-o coajă de nucă", o nouă carte de filosofie a fizicii, care ne face părtaşi la miracolele explicabile şi ne ajută să înţelegem ce se petrece în Cosmos. Nimic din marile dezbateri şi idei ale fizicii Universului nu lipseşte din studiile şi preocupările sale.
În termeni exacţi şi raportări concise, Stephen Hawking este cel care a explicat orice se întâmplă în Univers, pornind de la celebra teorie a relativităţii a lui Einstein şi de la concepţia istoriilor multiple a lui Richard Feynman. A jonglat cu misterele astrelor şi ni le-a dezvăluit cu o claritate de glob de cristal. A fost una dintre legendele vremurilor noastre, au recunoscut-o starurile rock. Limitele sale fizice nu l-au împiedicat să fie una dintre cele mai prezente conştiinţe universale, o imagine publică a ştiinţei şi a înţelepciunii, fiind citat în multe domenii, de la fizică şi astrologie, la religie şi psihologie. A fost şi va rămâne un exemplu motivaţional, o dovadă că limitele fizice ale omului pot fi depăşite în omenirea secolului XXl tocmai prin ştiinţa pe care Stephen Hawking a slujit-o mereu. De aceea, fideli principiului că totul este relativ şi trebuie să ne îndoim mereu, suntem printre cei care cred că Stephen Hawking nu a murit pentru că nu mai avea cum să facă asta.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved