Sumar: Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, poate fi urmărit penal în dosarul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989 / Raportul Comisiei Europene pentru România
Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, poate fi urmărit penal în dosarul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989
Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a transmis ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală în cazul fostului şef al statului Ion Iliescu, al fostului premier Petre Roman şi în cazul fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu în dosarul Revoluţiei, în care sunt anchetate evenimentele ce au dus la prăbuşirea regimului comunist, in decembrie 1989. Cei trei sunt acuzati de infractiuni împotriva umanităţii. Potrivit procurorilor, incidentele armate care au avut loc dupa 22 decembrie, într-un număr mare de localităţi din Romania, indică faptul că s-a acţionat după un plan prestabilit, ce avea drept obiectiv preluarea puterii de către noi lideri şi legitimarea acestora. Din cauza întârzierilor din Dosarul Revolutiei, România a fost condamnată de CEDO. Potrivit Curţii, importanţa acestui caz pentru societatea românească ar fi trebuit să motiveze autorităţile să-l instrumenteze cu celeritate. Statisticile oficiale arată că, în decembrie '89, peste 1.100 de persoane şi-au pierdut viaţa şi circa trei mii au fost rănite, majoritatea după arestarea dictatorului Ceauşescu.
Raportul Comisiei Europene pentru România
Reprezentanţa Comisiei Europene în România a organizat, miercuri, conferinţa cu titlul 'Semestrul European: Raportul de ţară pentru România 2018'. Potrivit Executivului comunitar, au fost înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia publică şi prioritizarea investiţiilor publice. Nu au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte salariul minim, vârsta de pensionare şi cadrul fiscal. În schimb, au fost înregistrate unele progrese cu privire la achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate. România a continuat să înregistreze creştere economică peste media UE, însă aceasta se bazează, în principal, pe consum, a declarat şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea "Se menţine acest trend al creşterii economice, în acelaşi timp se menţine şi paradoxul inegalităţilor sociale şi sărăciei, mai ales în grupurile defavorizate. Această creştere se bazează mai degrabă pe consum şi mai puţin investiţii. Se bazează, de asemenea, pe împrumuturi, iar deficitul bugetar se apropie periculos de pragul de avarie de 3%, în timp ce deficitul structural îşi continuă tendinţa de deviere semnificativă de la obictivul mediu de 1%". Pe de alta parte, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a precizat că şomajul este la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, insa apar probleme de disponibilitate a forţei de muncă, din cauza îmbătrânirii populaţiei. La randul sau, ministrul Finantelor, Eugen Teodorivici, s-a arătat convins că România nu va depăşi ţinta de deficit bugetar în acest an. "Un răspuns la acest raport de ţară se va trimite de către România până la finalul lunii aprilie, document în cadrul căruia noi vom prinde o serie de măsuri cuantificabile şi cu termene foarte clare de realizare pentru a arăta cum menţinem sub 3% acest deficit. Pe de alta parte, potrivit datelor INS, inflatia a atins cel mai mare nivel din ultimii cinci ani. Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 5% în martie, de la 4,7% în luna februarie, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare, a celor alimentare şi a serviciilor.În februarie, Banca Naţională a României a revizuit prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an în creştere la 3,5%, de la 3,2%."
GRECO, îngrijorat de Legile Justiţiei din România
Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei - GRECO - s-a declarat profund îngrijorat de anumite aspecte ale legilor privind statutul magistraţilor, organizarea sistemului judiciar şi funcţionarea CSM, adoptate, recent, de Legislativul de la Bucureşti. Intr-un raport publicat miercuri, GRECO şi-a manifestat preocuparea şi faţă de proiectele de amendamente la legislaţia penală, discutate în Parlamentul României. GRECO a elaborat documentul în baza unei decizii adoptate la sesiunea plenară, din decembrie 2017, a Consiliului Europei privind evaluarea urgentă a reformelor din sistemul judiciar românesc, ţinând cont de faptul că acestea ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupţie. Percepute ca o încercare a coaliţiei aflată la putere PSD-ALDE de a-şi subordona magistraţii şi de a stopa lupta anticorupţie, iniţiativele de modificare a legislaţiei în domeniu au fost virulent criticate de opoziţia de dreapta, de presă şi de societatea civilă. Numerosi români au protestat în strada împotriva acestor iniţiative. La rândul lor, reprezentanţii Puterii au afirmat că modificarile se conformează deciziilor Curtii Constituţionale a României şi sentinţelor CEDO.
Vizită la Bucureşti a ministrului francez de Externe
Preşedintele României, Klaus Iohannis l-a primit, joi, pe ministrul pentru Europa şi Afaceri Externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, context în care a punctat importanţa pe care România o acordă aderării la spaţiul Schengen şi şi-a exprimat speranţa că Franţa va sprijini o decizie în acest sens. Ministrul Le Drian a subliniat că nu există vreun blocaj din partea Franţei asupra perspectivei României de a deveni membru al spaţiului de libera circulatie. El a mai spus că, în perioada următoare, accentul în relaţia cu Bucureştiul va fi pus pe dialogul pe teme europene, pe apărare şi pe dezvoltarea economică. La randul sau, Klaus Iohannis a evidenţiat nivelul excelent al relaţiei bilaterale, în contextul unui an cu multiple semnificaţii în relaţia cu Franţa, respectiv aniversarea a 10 ani de la semnarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic, lansarea Sezonului cultural România-Franţa şi celebrarea Centenarului Marii Uniri, la care Franţa a avut o contribuţie semnificativă.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved