Săptămâna trecută împreună cu directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor de la Bucureşti, Iulian Chifu, am analizat impactul pe care îl vor avea evenimente precum instalarea la Casa Albă a noului lider Donald Trump, Brexitul sau alegerile din Franţa
După ce, săptămâna trecută, împreună cu directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor de la Bucureşti, Iulian Chifu, am analizat impactul pe care îl vor avea evenimente precum instalarea la Casa Albă a noului lider Donald Trump, Brexitul sau alegerile din Franţa, în această ediţie vom continua acest demers, în atenţie fiind alegerile din Germania, cele din Olanda sau situaţia din Siria. Cancelarul german, Angela Merkel, va candida la alegerile din acest an pentru al patrulea mandat. Anunţul a fost făcut spre sfârşitul anului trecut, după o reuniune a partidului pe care Merkel îl conduce, CDU. Anunţul a survenit, în acelaşi timp, pe fondul cererilor privind demisia şefei guvernului federal, solicitată, în principal, de opozanţii radicali ai politicii de primire a refugiaţilor practicată de cancelarul german, in frunte cu partidul Alternativa pentru Germania. Acuzele vorbesc de pierderea controlului în cazul migraţiei. Totuşi, potrivit celor mai recente date, anul trecut s-a constatat o scădere radicală a numărului de migranţi solicitanţi de azil în Germania. Cifrele oficiale relevă că 280 de mii de solicitanţi de azil au sosit anul trecut în Germania, comparativ cu aproape 900 de mii câţi au fost înregistraţi în 2015. În ciuda reducerilor semnificative de anul trecut, ţara se confruntă în continuare cu provocări numeroase. Numărul cererilor de azil este de ordinul sutelor de mii, iar executivul german trebuie să demonstreze că este capabil să realizeze o integrare perfectă a celor cărora li se aprobă cererile.
Cât de importante sunt alegerile din Germania pentru Europa şi care sunt şansele actualului cancelar? Profesorul universitar Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, de la Bucureşti "Sigur, vorbim de un element extrem de important pentru că este vorba despre Germania, motorul Europei, şi, în aceste condiţii, lucrurile devin mai speciale. Există în continuare posibilitatea majoră ca înţelegerea stânga-dreapta SPD-CDU, să ducă la o formulă prin care d-na Merkel să-şi poată continua mandatul în această formulă. Avem şi o creştere a extremei drepte. Însă, evident că acestea sunt "planurile de acasă". Şi am văzut în nenumărate rânduri, cel puţin în cazul Brexitului şi al alegerilor americane, că nu întodeauna calculul de acasă se concretizează, deci e posibil să avem surprize."
Alegeri legislative vor avea loc în acest an şi în Olanda, ţară în care, pe fondul nemulţumirii electoratului faţă de gestionarea imigraţiei, formaţiunea populistă şi de extremă-dreapta, Partidul Libertăţii, conduce în sondajele de opinie. Liderul Geert Wilders a prezentat un program electoral în care promite "dezislamizarea" ţării, pledând pentru închiderea moscheilor şi pentru interzicerea migraţiei din ţări musulmane. Publicaţiile Die Welt şi Express precizează că programul politic mai prevede închiderea şcolilor musulmane, interzicerea Coranului şi a vălului islamic. Pentru Bucureşti, alegerile din Olanda sunt importante în primul rând din perspectiva poziţiei acestei ţări faţă de aderarea României la spaţiul Schengen. Prevăzută pentru martie 2011, aderarea a fost amânată în câteva rânduri, în primul rând din cauza opoziţiei ferme a Olandei, deşi Bucureştiul a îndeplinit criteriile.
Este de aşteptat să se schimbe ceva în curând în această privinţă? Iulian Chifu "Din punctul acesta de vedere nu sunt lucruri care să ne bucure, pentru că alegerile din Olanda se anunţă mai degrabă în trendul menţinerii partidelor eurosceptice în prim-plan, deci posibilitatea ca Olanda să facă paşi înainte este destul de redusă. Am văzut, în schimb, ca notă pozitivă, modul în care Olanda a reuşit să găsească o formulă de ieşire în cazul ratificării Acordului de asociere UE-Ucraina. Pe această dimensiune, am putea să gândim că indiferent cum arată aranjamentul sau cum arată alegerea din Olanda, am putea să găsim un aranjament european care să favorizeze inclusiv România. Dar, având în vedere modul în care se reface Schengenul şi reticenţa în raport cu migraţia, cred că este un subiect care este închis pe perioada pe care putem prevedea, următorii ani."
În ceea ce priveşte situaţia din Siria şi implicarea Rusiei în acest conflict, analistul politic, Iulian Chifu apreciază "Sigur, Siria este un subiect care nu poate să fie închis foarte repede. Am văzut că tentativele de a rezolva problema pe termen scurt, deci de a avea un armistiţiu, nu au dat rezultate. Mai ales că e vorba de armistiţii parţiale, încercate în prezenţa doar a unui număr de state implicate în sau prin resortisanţi sau controlând anumite grupări de opoziţie de pe teren. Rusia încearcă să impună un anumit tip de soluţie, aşa cum a făcut-o în Ucraina, cum a făcut-o în Georgia. Cred că acest tip de abordare excepţionalist şi individualist nu are cum să dea rezultate." Soluţia trebuie să fie una inclusivă, crede Iulian Chifu, care aminteşte că există în continuare dosare extrem de importante precum măcelurile din Alep, utilizarea armamentelor interzise şi încălcarea drepturilor omului.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved