"Este nevoie de lucrători de tineret pentru a ajuta tinerii din comunităţi să îşi pună în valoare potenţialul, să se integreze în societate, să interacţioneze cu alţi tineri, să se cunoască mai bine."
"Este nevoie de lucrători de tineret pentru a ajuta tinerii din comunităţi să îşi pună în valoare potenţialul, să se integreze în societate, să interacţioneze cu alţi tineri, să se cunoască mai bine. Am observat că de foarte multe ori tinerii nu înţeleg foarte bine ce pot face în societate, la ce instituţii pot apela, la ce organizaţii neguvernamentale, unde se pot îndrepta pentru a face lucruri cu sens pentru ei înşişi, pentru a-şi pune în valoare potenţialul", spune Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România.
Foarte puţini tineri au auzit de lucrătorii de tineret, ocupaţie ce a fost reglementată abia în anul 2012, când a fost introdusă în COR - Codul Ocupaţiilor din România şi a fost realizat standardul ocupaţional. Din echipa de redactare a făcut parte şi Marius Donţu, expert în domeniul tineretului, manager al Schultz Consulting România, compania care, de fapt, a iniţiat proiectul. Motivaţia a fost dorinţa de a profesionaliza această meserie, pentru că "prea toată lumea se ocupa de tineret şi oricine se ocupa de tineret se considera specialist în domeniu". Marius Donţu "La început ne-au ieşit foarte multe elemente ocupaţionale. Am zis să nu îl facem supraom şi ne-am oprit doar la patru competenţe specifice, şi anume: capacitatea de informare a tinerilor - adică, să îi informeze pe tineri despre diferite activităţi, beneficii, drepturi pe care le au sau oportunităţi gen proiecte internaţionale de schimburi sau în carieră; o a doua competenţă - proiectarea standardului de dezvoltare personală şi profesională, adică cineva care să stea de vorbă şi să-i ajute să îşi croiască un drum profesional şi personal; o altă competenţă este sprijinirea procesului de învăţare nonformală în rândul tinerilor - activităţi în care să îi înveţe să ia decizii singuri, să rezove probleme, să aibă iniţiative, să se implice, să fie activi. A patra competenţă era dezvoltarea cooperării în comunitate, adică lucrătorii de tineret, pe baza problemelor pe care le identifică în grupurile de tineri, prin discuţii, să propună la nivel de comunitate tipuri de servicii sau tipuri de intervenţii".
Lucrătorul de tineret ar putea fi angajat de ONG-urle care desfăşoară activităţi pentru tineri. Una dintre acestea este Asociaţia Curba de Cultură, înfiinţată în comuna Izvoarele, judeţul Prahova, care se adresează strict tinerilor din mediul rural. Din personalul angajat al asociaţiei fac parte şi doi lucrători de tineret. Când vine vorba despre principalele dificultăţi cu care se confruntă din punct de vedere legislativ, Cosmin Catană, preşedintele asociaţiei, preferă să le abordeze ca pe nişte oportunităţi "Avem oportunitatea de a trece meseria de lucrător de tineret în Legea tinerilor. Există un proiect de lege în care sunt definite Activitatea de tineret, Lucrătorul de tineret, Centrul de tineret, pentru că în momentul de faţă nu există în Legea tinerilor conceptul de Centru de tineret. Avem oportunitatea să ducem aceste lucruri mai departe şi să clarificăm puţin contextul lucrului cu tinerii în România, în anul 2018. Şi să-l aducem puţin mai aproape de alte state europene cu tradiţie în lucrul cu tinerii".
Deşi în România sectorul de tineret este destul de bine dezvoltat în privinţa calităţii lucrului cu tinerii, spune Cosmin Catană, nu există o validare socială, foarte puţină lume ştie ce este lucrul cu tinerii. Introducerea acestor concepte într-un cadru legislativ ar schimba mult situaţia. În plus, cei mai mulţi lucrători de tineret acreditaţi până acum, chiar şi cei care lucrează pentru MTS, activează ca voluntari, atenţionează Mihai Dragoş. De aceea, prin proiectul de lege ce urmează a fi trimis la Parlament, se doreşte crearea obligativităţii pentru primării, mai ales în oraşele mai mari, şi pentru Centrele de tineret care vor fi acreditate, să aibă lucrători de tineret angajaţi. Existenţa oportunităţilor de angajare va creşte interesul pentru această ocupaţie. Mihai Dragoş "Din păcate, chiar dacă se întâmplă în unele locuri, regula generală este că primăriile nu au angajaţi lucrători de tineret, nu desfăşoară astfel de activităţi în mod constant. Avem un exemplu fericit la Baia Mare, Capitala Tineretului din România începând cu 2 mai 2018. Prin candidatură, şi-au asumat inclusiv angajarea a zece lucrători de tineret în cadrul primăriei. Va fi un exemplu interesant şi sperăm că va aduce rezultate importante pentru comunităţile în care aceşti lucrători de tineret vor activa, un exemplu care să fie multiplicat ulterior şi în alte oraşe".
În România există o nevoie acută de lucrători de tineret, în special în mediul rural, unde încă locuieşte 47 la sută din populaţia ţării, atenţionează Cosmin Catană "Şcolile sunt destul de departe de casă, activităţile sunt rezumate de cele mai multe ori la activităţi în gospodărie şi activităţile oferite de căminele culturale, centrele culturale. Nu există însă foarte răspândită oportunitatea ca tinerii să se întâlnească, să lucreze împreună şi să-şi propună împreună lucruri pe care apoi să le realizeze pas cu pas, sub îndrumarea şi cu sprijinul unor lucrători de tineret".
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved