Majorările de salarii sunt necesare pentru a stopa plecarea tinerilor din România, a precizat, luni, purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre.
Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia a cerut administraţiilor şcolare din regiunile Timoc, Morava şi sudul Dunării să finalizeze, până pe 30 mai, anchetele de stabilire a elevilor care vor studia limba română în anul şcolar 2017-2018. Responsabilul Departamentului Învăţământ al Consiliului, prof. Anişoara Tăran, a declarat că, în anul şcolar respectiv, familiile elevilor decişi să studieze limba română cu elemente de cultură generală nu vor mai putea opta, ca până acum, între studierea acesteia şi informatică. Potrivit acesteia, o noutate decisă de autorităţile de învăţământ din Serbia se referă la faptul că "un copil odată înscris la cursurile în limba română va trebui să continue studierea limbii minorităţii până la sfârşitul ciclurilor primar, gimnazial sau liceal". Tăran a menţionat că elevii interesaţi de limba română vor forma clase în unităţile de învăţământ din localităţile Bolevăţ, Kladova, Kucevo, Lubniţa, Maidanpek, Pojarovăţ şi Zajcear', dar, dacă vor exista cereri suficiente nu este exclus să se organizeze cursuri şi în alte localităţi cu populaţie majoritar românească. In Serbia de nord-est, primele cursuri de limba română au fost organizate în 2013 prin implementarea unui proiect-pilot promovat de Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, la care şi-au manifestat dorinţa de a învăţa facultativ limba română 895 de elevi de la şcoli generale şi alţi 628 de elevi din învăţământul liceal.
Majorările de salarii sunt necesare pentru a stopa plecarea tinerilor din România, a precizat, luni, purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre. El a mai spus că, dacă nu s-ar lua aceste măsuri, mediul de afaceri s-ar confrunta cu o lipsă din ce în ce mai accentuată a forţei de muncă. Este foarte greu să convingi un tânăr absolvent de facultate sau de şcoală profesională să rămână în ţară, în condiţiile în care salariile românilor sunt de 3-4 ori mai mici decât ale europenilor", a afirmat Adrian Dobre. Potrivit acestuia, programul de guvernare şi-a arătat eficienţa după primul trimestru, când România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană.
75% dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, potrivit sondajului naţional "Percepţiile şi atitudinile populaţiei privind conflictul de interese la nivel central şi local, în România". Potrivit sondajului lansat luni şi al cărui beneficiar este Institutul pentru Politici Publice, 20% dintre respondenţi consideră că în România lucrurile merg într-o direcţie bună. Pentru ca lucrurile să meargă mai bine în ţară, cei mai mulţi dintre români consideră că ar trebui rezolvate cu prioritate următoarele probleme: corupţia, lipsa locurilor de muncă, sărăcia, nivelul redus al veniturilor, furtul din banii publici şi problemele din sănătate. Jumătate dintre respondenţi se declară interesaţi sau foarte interesaţi de problema conflictului de interese. Directorul IPP Adrian Moraru a menţionat faptul că una dintre cele mai sensibile zone în care se manifestă conflictul de interese este reprezentată de achiziţiile publice. El a precizat ca un proiect derulat de IPP în parteneriat cu ANI îşi propune să aducă o abordare nouă în ceea ce priveşte lupta anticorupţie în România, printr-o mai mare atenţie acordată întăririi capacităţii administrative a sistemului de integritate, prin identificarea timpurie a ariilor de risc şi prevenire a conflictelor de interese printr-o serie de instrumente dezvoltate de cei doi parteneri şi instituţionalizate ca proceduri interne de lucru la nivelul Agenţiei.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved