"Vrem ca şi copiii din ziua de astăzi să se joace de-a Mihai Viteazul şi de-a Vlad Ţepeş, nu doar de-a Superman şi Batman". Acesta este crezul organizatorilor Festivalului Istoric de la Porțile Bucureștiului, desfăşurat în primul weekend de noiembrie.
"Vrem ca şi copiii din ziua de astăzi să se joace de-a Mihai Viteazul şi de-a Vlad Ţepeş, nu doar de-a Superman şi Batman". Acesta este crezul organizatorilor Festivalului Istoric de la Porțile Bucureștiului, desfăşurat în primul weekend de noiembrie. Festivalul şi-a primit vizitatorii cu ateliere practice, ateliere medievale de călărie, tras cu arcul, sabie, dar și cu bucate tradiționale alese, și meșteșuguri, precum fierit, opincărit, olărit. Toate, în ambianţa dedicată a Palatului Mogoşoaia, situat la aproximativ 15 km depărtare de Bucureşti. Piatra de temelie a Palatului de la Mogoşoaia a fost pusă de către domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1698, pentru ca mai târziu, la data de 20 septembrie 1702, clădirea să fie finalizată.
Ne-am cufundat şi noi în istorie, pentru a descoperi traiul medieval recreat la Palat. Îmbrăcat cu mantie din blană şi căciulă boierească, unul dintre prezentatorii evenimentului, Răzvan Popescu, ne-a spus unde am ajuns... în spaţiu şi timp: "La Palatul Mogoşoaia, ca perioadă, undeva în Evul Mediu, unde vrem noi, cât de departe ne duce imaginaţia. O să avem parte de o tragere în ţeapă, puţin mai încolo şi o să fie o premieră, primul om din istorie, care a fost tras în ţeapă şi nu a murit. Se va întâmpla aici, la Mogoşoaia."
Vizitatorii au putut urmări în mai multe rânduri schimbarea gărzii, la Palat. Străjerii Cetății Neamțu' au lăsat în urmă Ținutul Zimbrului, temporar, pentru a participa, la Festivalul Istoric de la Porțile Bucureștiului. Tinerii străjeri coordonați de părintele Filip au fost invitați special ca să dezvăluie frânturi din viața și obiceiurile străvechi prin port, arme, tehnici de luptă și tradiții.
Copii au luat lecţii de tras cu arcul sau de confecţionare a elementelor de heraldică medievală.
Muzica şi voia bună au fost la ele acasă. Răzvan Popescu ne-a spus ce a prezentat în ultima seară a evenimentului: "Acum sunt nişte artişti din Bielarus, care cântă muzică medievală, nişte artişti foarte solicitaţi. Sunt o groază de lucruri spectaculoase de văzut aici, de la momente de circ, până la reconstituirea istorică, pe care urmează să o prezentăm. Urmează cimpoierii din Transilvania, Circul Metropolitan Bucureşti care are cu Trupa Marinof un moment spectaculos, deja au pregătit recuzita. Şi desigur, Lupii Albi, cu Dracula, reconstituirea istorică de care v-am zis."
"Dracula - Reîntoarcerea" a fost titlul spectacolului de reconstituire istorică organizat de Asociaţia Culturală Lupii Albi, al cărei obiectiv este securizarea, conservarea şi promovarea istoriei şi a valorilor naţionale prin reevocarea momentelor ce ne-au definit ca popor, ca naţie. În cadrul asociaţiei, actori şi cascadori profesionişti şi-au unit forţele pentru a readuce în atenţia publicului istoria ca spectacol, după cum ne-a spus Bogdan Jianu, actor şi cascador, unul dintre iniţiatorii proiectului: "Lupii Albi înseamnă istoria prin spectacole. A venit cumva de la sine. Dumnezeu ne-a luat de mână şi ne-a pus pe drumul ăsta: să reevocăm momente ale istoriei. Şi asta ne obligă să documentăm istoric orice scenariu. Între timp au apărut şi profesori de istorie alături de noi, experţi de la Muzeul Militar, care ne ajută şi ne girează corectitudinea scenariilor. Bineînţeles, că le îmbrăcăm, le dramatizăm, le condimentăm cu diverse poveşti, ca să facă un tot, să facă un spectacol. Şi lumea să îşi ia lecţia de istorie foarte uşor. E şi antrenant şi cu adrenalină, pentru că toate cascadele se întâmplă la câţiva metri în faţa lor, văd explozii, văd oameni în flăcări, cai care cad. E spectaculos!"
Asociaţia Culturală Lupii Albi realizează astfel de spectacole din 2013, evocând personalităţi din istoria României ce nu trebuie să fie uitate şi stimulând copiii la o învăţare interactivă. Pentru că am aflat că acolo unde au reprezentaţii, Lupii Albi găsesc copii şi voluntari locali care să participe la spectacolele lor.
Nici meşteşugarii nu au lipsit de la Palatul Mogoşoaia. Au fost aici, fierari, ţigani căldărari sau ţigănci ce prezentau costume autentice, dar şi sculptori în lemn sau cusotoare de ii din in sau tunici din pâslă.
Din Nucşoara de Argeş, Ion Rodoş a venit la palat cu sculptură în lemn şi ne-a spus ce ne prezintă: "Linguri sculptate tradiţional, inspirate din istorie, din poveşti, din faună, din floră, motive tradiţionale foarte vechi preluate din muzee. După cum vedeţi am şi Coloana infinitului, am Binecuvântarea casei, care se punea pe vârful acoperisurilor caselor, am Cocoşul de munte de Nucşoara, o creaţie de-a mea, care este oficial simbolul comunei, pandantive sculptate din lemn de prun şi din lemn de nuc, lupul dacic de pus în piept, flori de colţ pe care le fac dintr-un băţ de brad, cu cuţitul. Am sfârleze (n.r. titirezuri) precum cele cu care mă jucam eu când eram copil. Am făcut şi câteva fluiere."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved