În Marea Neagră nu se pescuieşte foarte mult, dar România poate face din pescuit o industrie profitabilă, dacă va finanţa masiv acvacultura, consideră eurodeputatul Norica Nicolai, membru în Comisia de Pescuit a Parlamentului European.
În Marea Neagră nu se pescuieşte foarte mult, dar România poate face din pescuit o industrie profitabilă, dacă va finanţa masiv acvacultura, consideră eurodeputatul Norica Nicolai, membru în Comisia de Pescuit a Parlamentului European. Luna trecută, Asociaţia Flag Mangalia Litoral a pus la bătaie 2 milioane de euro, din fonduri europene, pentru a ajuta comunităţile locale de pescari să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă.
Interesul românilor pentru consumul de peşte şi de fructe de mare a crescut constant în ultimii ani. Potrivit procesatorilor din domeniu, anul trecut, consumul pe cap de locuitor a depăşit 6 kilograme.
Este motivul pentru care autorităţile din Mangalia s-au gândit să dezvolte oportunităţi de afaceri pentru tinerii care vor să se apuce de pescuit, explică preşedintele Asociaţiei Flag Mangalia Litoral, Claudiu Robe: "La nivel de Marea Neagră, în anii anteriori, noi am avut o flotă de pescuit foarte mare, care, ulterior, din cauza lipsei facilităţilor şi interesului naţional, a dispărut efectiv. Şi, atunci, venim în sprijinul asociaţiilor de pescari şi pescarilor cu aceste măsuri şi forme de finanţare pentru sectorul de pescuit."
Două milioane de euro sunt oferite investitorilor locali prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020. O atenţie mai mare ar trebui acordată sectorului acvaculturii, pentru a atrage mai mulţi bani europeni, este de părere eurodeputatul Norica Nicolai, membru în Comisia de Pescuit a Parlamentului European.
NORICA NICOLAI, eurodeputat: "Pescuim foarte puţin la Marea Neagră, iar eu doresc să pescuim şi mai mult în ceea ce priveşte rapanele, pentru că, aici, din păcate, în mod greşit statul român a impus o cotă. În viziunea europeană şi a politicii de pescuit, rapanele nu sunt protejate, sunt nişte specii invazive, care chiar trebuie curăţate din mare, pentru a da şansa celuilalt stoc să se regenereze. Să ştiţi că la mare, în zona Constanţa, sunt deja fabrici care prelucrează aceste rapane, sunt fabrici care exportă foarte mult, văd că şi pe litoral rapanele sunt destul de solicitate de către consumatori."
Primele oportunităţi de afaceri s-au arătat chiar de la lansarea proiectului. Luigi Cioranu are deja o fermă piscicolă în comuna 23 August şi este interesat să-şi extindă afacerea cu o hală de creştere a crustaceelor.
LUIGI CIORANU: "Finanţarea ne va ajuta să facem o hală superintensivă de creştere a crustaceelor, pentru că, după cum se vede, în momentul de faţă, în afară de hamsie şi alte specii nu se găseşte nimic autohton. Problema este că pentru a face acvacultură la nivel înalt este nevoie de finanţare şi este nevoie de răbdare."
Depunerea proiectelor a început la 1 iunie 2018, iar primii bani ar putea ajunge în România până la sfârşitul acestui an.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved