În anul când se marchează Centenarul Marii Unirii de la 1 decembrie 1918, dar şi Anul European al Patrimoniului, barometrul de consum cultural, în mod firesc, se axează pe percepţiile românilor privind identitatea şi valorificarea patrimoniului
În anul când se marchează Centenarul Marii Unirii de la 1 decembrie 1918, dar şi Anul European al Patrimoniului, barometrul de consum cultural, în mod firesc, se axează pe percepţiile românilor privind identitatea şi valorificarea patrimoniului precum și pe practicile culturale curente. Realizat, ca şi în anii precedenţi, de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), studiul oferă, poate, surprize celor care mizau pe un nivel mai bun de cunoştinţe privind semnificaţia Centenarului, consideră Carmen Croitoru, managerul INCFC: "Cifrele legate de percepția populației în privința celor două evenimente nu sunt cele scontate. Faptul că mai mult de jumătate dintre români nu se puteau orienta sau regăsi în subiectul Centenarului nu este surprinzător, ci arată nivelul unui orizont de așteptare nepregătit. Pentru noi este evident că cifrele sunt o consecință, de aceea nu vom învinui niciodată românii care nu citesc, pe cei care nu-și cunosc sărbătorile și nici pe cei dezorientați cultural. Pentru noi e limpede că o lipsă de direcție conceptuală și strategică nu are cum să se transforme în tendințe pozitive."
Realizând sondajul pentru barometrul cultural de anul acesta, cercetătorii au înregistrat răspunsurile spontane oferite pentru întrebarea "Care este primul lucru care vă vine în minte când auziţi sintagma Centenarul Marii Uniri?" 47% dintre respondenţi au zis "Nu ştiu", 8% au ales să nu răspundă, iar 45% au exprimat diverse păreri dintre care cele mai multe se refereau la momentul unirii Transilvaniei cu regatul României la 1 decembrie 1918. Prin urmare, "nu există o imagine foarte clar conturată în conștiința publică referitoare la ceea ce înseamnă sărbătorirea acestui eveniment", conchid autorii studiului. În aceste condiţii, ce rol are Centenarul, ca simbol, în modul în care oamenii își construiesc identitatea această locală sau națională? Ne răspunde Anda Becuţ Marinescu, directoare de cercetare în cadrul INCFC. "În acest context, Centenarul are relevanță în măsura în care sărbătorirea lui e legată de evenimente care au avut relevanță pentru o comunitate sau alta. De pildă, monumentele eroilor căzuți în război din diverse localități. E un tip de monument de patrimoniu destul de răspândit pe teritoriul țării. În măsura în care cu ocazia Centenarului au loc evenimente asociate acestui tip de monument de patrimoniu, comunitatea locală s-ar putea să rezoneze mai mult. Poate fi vorba de un eveniment festiv, căci, în anumite cazuri, aceste evenimente sunt poziționate pe primul loc în topul preferințelor. Poate fi vorba, de asemenea, de festivități comemorative."
De altfel, valorizarea comunităţilor locale este o altă surpriză a Barometrului de consum cultural de anul acesta: 65% dintre români se identifică, în primul rând, prin apartenenţa la comuna sau oraşul în care trăiesc. Referinţa la ţara în care trăiesc, ca reper pentru identitatea de sine, apare de-abia în al treilea rând. Iar asta e o surpriză plăcută, potrivit antropologului Vintilă Mihăilescu: "Interesantă în acest caz a fost auto-identificarea: ce sunteţi mai întâi: român, oltean sau sătean din comuna X? Cea mai mare parte din răspunsuri se rezumă aşa: sunt omul locului. Apare chiar şi identificarea de european - 6% sau 7% - ceea ce până acum nu apărea, în cercetări anterioare. Dar, pentru mine, această renaştere a localului mi se pare un lucru foarte important. E vorba de o revalorizare a localului şi a particularităţilor locale. E un lucru îmbucurător."
În aceste condiţii, e de aşteptat ca patrimoniul material local să fie o prioritate pentru români. Şi aşa şi este: 82% dintre respondenţii sondajului consideră că patrimoniul cultural este important pentru ei personal, iar 78% cred că acesta e important pentru comunitatea locală. Totuşi, doar 31% dintre respondenţii de la nivel naţional au declarat că au vizitat cel o dată pe an un obiectiv de patrimoniu. Iar, la întrebarea cine sunt, de fapt, vizitatorii obiectivelor de patrimoniu imobil, Barometrul Cultural răspunde printr-un profil schematic: vizitatorul mediu este de gen feminin, cu vârsta între 50 şi 64 de ani, cu nivel de educaţie mediu şi un venit pe gospodărie peste nivelul mediu net.
Dar contradicţiile cele mai evidente apar în cazul percepţiilor despre patrimoniul imaterial, adică despre tradiţiile populare. 90% dintre români consideră că tradiţiile şi obiceiurile ocupă un loc important în societatea românească, 82% cred că respectarea lor ajută la construirea lor, dar 50% cred, de asemenea, că ele împiedică dezvoltarea societăţii. E vorba de tensiunea dintre vechi şi nou, dintre nevoia de conservare şi cea de modernizare, crede Anda Becuţ-Marinescu, iar Vintilă Mihăilescu adaugă: "Asta e, de fapt, realitatea. Avem un cult binemeritat al tradiţiilor, dar, de fapt, cultul modernităţii bate cultul tradiţiilor. Ceea ce este absolut firesc. Să nu vă aşteptaţi că, dacă mergeţi într-o comună şi vreţi să faceţi tradiţiile locale să reînflorească, toată lumea se va arăta entuziasmată. Oamenii vor fi, eventual, politicoşi, dar o să înjure în barbă şi nu vor face nimic în sensul ăsta. Cultul modernizării şi al tradiţiilor se cam bat cap în cap. În timp, în viitor, ele pot să conveargă. Dar trebuie să fim conştienţi de premiza susţinută de datele din acest barometru."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved