În urmă cu zece ani, pe 1 ianuarie 2007, România şi Bulgaria aderau la UE, într-o prelungire a celei mai ample extinderi din istoria blocului comunitar care a avut loc în mai 2004.
În urmă cu zece ani, pe 1 ianuarie 2007, România şi Bulgaria aderau la UE, într-o prelungire a celei mai ample extinderi din istoria blocului comunitar care a avut loc în mai 2004. Entuziasmul era mare în toate statele foste comuniste, mai ales în România. Atunci era pe primul loc la nivelul încrederii în instituţiile UE, conform sondajelor de opinie. Cum stau lucrurile azi, zece ani mai târziu, odată cu încheierea anului 2016, un an greu care a zguduit uniunea prin atacuri teroriste, dar şi prin anunţarea ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar? În condiţiile acestea, îşi mai păstrează România euro-entuziasmul, laolaltă cu restul statelor-membre? Potrivit unui recent Eurobarometru, de tipul Parlametru, realizat la solicitarea Parlamentului European, 53% dintre români cred că apartenenţa la Uniunea Europeană este un factor pozitiv pentru ţara lor.Este un procent care coincide cu media europeană, dar care reprezintă o scădere pentru România în condiţiile în care aici încrederea în UE se afla mereu la valori mult mai ridicate: în jur de 70%-80%, încă dinainte de aderare. Survenind într-o perioadă de îngrijorări împărtăşite de toţi europenii, rezultatul nu este surprinzător, consideră Bogdan Voicu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române: "Este un procent care se încadrează în trendul global de scădere a încrederii în instituţii supranaţionale. Apoi, mai trebuie să ţinem cont şi de poziţia României care e un pic specifică. România a intrat în UE cu un capital de încredere foarte ridicat, cu o dorinţă mare de a fi acolo, pentru că astfel era recunoscută apartenenţa sa la lumea civilizată. Pe de o parte încercăm să ne definim importanţa ca români, pe de altă parte vrem să fim recunoscuţi ca cetăţeni civilizaţi ai lumii. Eticheta de a fi civilizat înseamnă pentru noi a fi în UE, a fi recunoscuţi şi drept cetăţeni europeni."
În cei zece ani scurşi de la aderare, românii au avut ocazia să se informeze mai bine în legătură cu instituţiile UE şi să înţeleagă că influenţa lor este limitată, iar aderarea la UE nu a însemnat "că va curge doar lapte şi miere", după cum s-a exprimat eurodeputata Renate Weber, membră în Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale: "Eu nu aş omite din factorii care influenţează răspunsurile pe care le dau la un moment dat cetăţenii, discuţiile care au loc la nivelul fiecărei ţări. Acest sondaj apare într-un moment în care în România, destul de multe voci au făcut reproşuri UE în legătură cu politicile adoptate şi cu felul în care România are sentimentul că este ţinută în afara pârghiilor de luare a deciziilor. Neprimirea noastră în spaţiul Schengen a influenţat, la rândul său, sentimentul de cetăţean european. În plus, cei mai mulţi oameni pun libera circulaţie ca un element important şi ca un factor clar de identitate europeană."
Cum aproape fiecare român are rude sau prieteni care lucrează în alte state-membre, mobilitatea pe piaţa muncii a devenit un bun de preţ. De altfel, întrebaţi care sunt beneficiile aduse de aderare, românii răspund "libertatea de mişcare" în proporţie de 44%. În general, ei par să considere că aderarea le-a adus beneficii într-o măsură mai mare decât ceilalţi europeni: în medie 60% dintre europeni consideră că ţara lor "a beneficiat" de pe urma apartenenţei la UE comparativ cu românii care cred acest lucru în proporţie de 64%. În general, 54% din europeni consideră că lucrurile evoluează în direcţia greşită în timp ce doar 25% consideră că lucrurile evoluează în direcţia corectă. Şi, din acest punct de vedere, români sunt printre cei mai optimişti europeni în legătură cu perspectivele UE, întrucât 42% consideră că lucrurile merg în direcţia bună în Uniunea Europeană. Potrivit sociologului Bogdan Voicu, aceste răspunsuri indică faptul că românii au încă aşteptări mari de la instituţiile comunitare, mai ales comparativ cu instituţiilor lor naţionale. Bogdan Voicu: "Cei care par a simţi că suportă mai multe costuri încep să devină un pic sceptici. Pe de altă parte, dacă ne raportăm la situaţia României, e o ţară care de câţiva ani încoace trece printr-o creştere economică resimţită şi în nivelul de trai. Când ai creştere, evaluezi mai optimist mersul societăţii. În plus, noi încă tindem să-i vedem pe europeni mai puţin corupţi şi mai bine organizaţi decât noi. Prin urmare, manifestăm şi un soi de optimism anticipatoriu, adică ne va fi şi nouă bine cândva."
Aşteptările mari cu privire la instituţiile europene comparativ cu cele naţionale se văd şi în rezultatele Eurobarometrului referitoare la legislativul comunitar: 38% dintre români au încredere în PE, mult peste media europeană de 25%. De asemenea, peste 35% dintre ei consideră că vocea lor e mai bine auzită la nivel european decât la nivel naţional. Eurodeputata Renate Weber comentează: "Mi-ar face mare plăcere să zic că asta se întâmplă pentru că oamenii apreciază mai mult ce facem noi aici, în PE. Dar o să fiu obiectivă şi o să spun că, din punctul meu de vedere, lipsa de încredere a românilor în parlamentul naţional e atât de mare încât oamenii simt nevoia să se raporteze la o altă instituţie. Pe de altă parte, noi la PE primim o grămadă de mesaje fie prin e-mail, fie prin poşta clasică. Şi mulţi dintre noi, eurodeputaţii, chiar răspundem la aceste întrebări. Ori pentru cetăţenii români care nu sunt obişnuiţi să primească feedback nici de la autorităţile îndreptăţite să le răspundă, este o dovadă a unui comportament normal."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved