România a înregistrat, în ultimii ani, creşteri economice record. Bazându‑se pe cifrele pozitive confirmate inclusiv de instituţii financiare internaţionale, care plasează România în topul Uniunii Europene,
România a înregistrat, în ultimii ani, creşteri economice record. Bazându‑se pe cifrele pozitive confirmate inclusiv de instituţii financiare internaţionale, care plasează România în topul Uniunii Europene, Guvernul de la Bucureşti a crescut, anul acesta, cheltuielile cu salariile în sectorul public şi a scăzut o serie de taxe, printre care impozitul pe venit, care s-a modificat de la 16 la 10 la sută.
În acelaşi timp însă, inflaţia a crescut, iar echilibrul bugetar pare a fi din ce în ce mai fragil. Comisia Europeană a atras deja atenţia autorităţilor de la Bucureşti că deficitul bugetar al României se apropie periculos de pragul de avarie de 3 la sută. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat recent că veniturile bugetare sunt în scădere drastică şi a pus acest fapt pe seama politicii Cabinetului condus de premierul social-democrat Viorica Dăncilă. Pe parcursul a numai două săptamâni, Preşedintele a cerut demisia Primului Ministru în două rânduri. La nivel înalt, tensiunile politice între Palatul Cotroceni şi Piaţa Victoriei au căpătat deci noi dimensiuni... Care este însă impactul economic concret al acestor tensiuni? Răspunde Mircea Coşea, profesor universitar, specialist în economie, membru al Guvernului în anii '90 şi unul dintre arhitecţii reformei economico-politice a României în debutul perioadei post-comuniste: "Problema este că am creat un mediu în care economia n-are cum să mai progreseze, ba, din contră, dupa părerea mea, va întâmpina greutăţi mari. Pentru ca această situaţie politică - unii o numesc instabilitate, alţii ceartă, altii gâlceavă, depinde cum o interpretăm - este până la urmă o perioadă în care există o teamă, o lipsă de predictibilitate. Există o nesiguranţă... Se pierde încrederea în ce înseamnă mediul economic românesc, aşa-numita economie de piaţă funcţională românească, pentru că în România se repetă un scenariu arhicunoscut, şi anume pregătirea campaniilor electorale. Când intrăm în campanie electorală, economia României cade întotdeauna. Acum avem trei evenimente electorale pe parcursul a aproape doi ani de zile. După părerea mea, lupta electorală a început şi se desfăşoară în condiţii cât se poate de primitive, de provinciale, pentru că nu există o luptă de proiecte sau principii, ci doar o gâlceavă, cum ziceam...".
Analistul economic Adrian Mitroi detaliază efectele tensiunilor politice asupra climatului economic: "Ne-am obişnuit până acum să trăim într-o prosperitate economică aproape indiferentă la ceea ce se întâmplă pe scena politică. Probabil că dacă va continua acest diferend de opinie, pieţele vor face ceea ce fac întotdeauna foarte simplu, şi o fac fără scrupule. Acest mecanism al pieţei financiare este foarte dur, nu ia partea nimănui. Are o singură modalitate, prin care pune o notă: dobânzi mai mari sau presiune pe cursul valutar. Cea mai bună soluţie este, până la un punct, piaţa, care are nişte stabilizatori economici. Economia de piaţă liberă în care operăm acum şi pe care o considerăm cel mai bun mecanism de creare a prosperităţii pentru noi toţi, are şi mecanisme de reglaj ".
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved